Noica, celebrat la Roma

Dupa ce Solange Daini a tradus in limba italiana opera de referinta a lui Constantin Noica, Universitatea di Sapienza, unde studentii la Filosofie il studiaza pe ganditorul roman, celebreaza centenarul sub egida Accademia di Romania si cu sprijinul Forumului Intelectualilor Romani din Italia.

Sub titlul "Constatin Noica e la filosofia come salvezza", zilele de 3 si 4 iunie vor fi dedicate prezentarii si exegezei operei lui Noica, la finalul primei zile fiind anuntata proiectarea documentarului "Noica si eul crestin", realizat de regizorul Radu Gaina, conform unor precizari facute pentru NewsIn de reprezentatul Accademia di Romania, Gabriella Molcsan.

La o suta de ani de la nasterea filosofului roman, prelegerile vor aborda aspecte mai putin cunoscute ale gandirii lui Noica, deopotriva ganditor, poet, eseist si scriitor. Noica este “prietenul de departe” al lui Cioran si reprezinta o figura-cheie a culturii romane, mai putin cunoscuta in Italia, motiv pentru care colocviul isi propune sa reuneasca la Roma unii dintre importanti exegeti noicieni.

Solange Daini, traducatoarea lui Noica in limba italiana, Roberto Scagno, profesor la Universitatea di Padova, Pietro D’Oriano, de la catedra de filosofie a Universitatii La Sapienza, si Mihai Nasta, de la Universite Libre de Bruxelles, se numara printre invitatii la colocviile care vor pune in discutie tratatul de ontologie al lui Noica, dar si dimensiunea europeana a tezelor noiciene. La centenar si-au anuntat prezenta unul dintre "discipolii" lui Noica, filosoful Andrei Cornea si presedintele ICR, Horia Roman Patapievici, dar si membri ai Cercului Noica, desfasurat la Casa Lovinescu din Bucuresti.

Sorin Lavric, profesorul coordonator al Cercului Noica, doctor in filosofie cu lucrarea "Ontologia lui Noica", va face o prezentare generala a "Tratatului de ontologie", pornind de la modelul undei ce se distribuie fara sa se imparta. Una dintre mize este aceea de a infatisa dialogul continuu dintre Noica si ganditorii traditionali, ca Hegel si Kant.

Paul Sandu, a carui arie de interes este filosofia germana, va vorbi despre relatiile dintre Noica si Martin Heidegger, intrebandu-se daca Noica poate fi incadrat in structurile de gandire specifice filosofiei traditionale de tip metafizic. Prezentarea lui Catalin Buciumeanu, doctorand in filosofie, va reflecta modul unui ganditor aflat in spatele Cortinei de fier de a intelege cultura europeana. Plecand de aici, autorul va construi relatia dintre Noica si cultura europena, din care isi trage sevele, dar fata de care poate fi critic. "Relatia Est-Vest, politica si culturala este un continuu dialog in care nu se stie cine da si cine primeste", parafrazand un celebru dicton al lui Leon Bloy.

Ana Petrache, membru al Cercului Noica, va sustine o prelegere asupra relatiei dintre ontologie si epistemologie, despre cum elemente teoretizate de ontologia lui Noica pot fi folosite in dezbaterile contemporane de filosofia stiintei post-kuhniana, iar Bogdan Duca pune o problema teologica, despre cum ontologia lui Noica poate fi folosita ca un cadru structurant al teologiei rasaritene. Lucarea lui Bogdan Duca este pe linia gandirii teologice bizantine, care incerca sa inteleaga raul ca o devenire lipsita de sensuri generale, perspectiva similara tezei asupra maladiilor spiritului teoretizate de Noica.

Potrivit lui Sorin Lavric, studiul operei lui Noica, demarat de Gabriel Liiceanu, risca sa se termine odata cu el, atata timp cat nu se vor face eforturile necesare pentru ca demersul sa aiba continuitate. Astfel a luat nastere Cercul Noica, in 2004, la initiativa mai multor studenti ai Facultatii de Filozofie. Cercul este frecventat actualmente de aproximativ 40 de studenti si absolventi de filozofie, reuniti in jurul unui nucleu format din Sorin Lavric, Catalin Buciumeanu, Ana Petrache, Bogdan Duca, Razvan Andrei si Paul Sandu.

Organizatorul oficial al centenarului si gazda lui este Accademia di Romania, cu finantare din partea Institutului Cultural Roman, in colaborare cu Facoltà di Filosofia e Storia dell’Estetica della “La Sapienza” si FIRI (Forumul Intelectualilor Romani din Italia).

Constantin Noica, nume de rezonanta pentru cultura romaneasca, s-a nascut in Vitanesti-Teleorman, 12 (25) iulie 1909. A debutat in revista Vlastarul, in 1927, ca elev al liceului bucurestean „Spiru Haret“. A urmat Facultatea de Litere si Filozofie, absolvita cu teza „Problema lucrului in sine la Kant“. Noica a fost bibliotecar la Seminarul de Istorie a filozofiei si membru al Asociatiei „Criterion“ (1932–1934). Dupa studii de filosofie in Franta, isi sustine doctoratul in filozofie cu teza "Schita pentru istoria lui Cum e cu putinta ceva nou", publicata in 1940.

Intre 1949 si 1958, Constantin Noica a avut domiciliu fortat la Campulung-Muscel, iar in perioada 1958–1964 a fost detinut politic.

"<Trece si asta> e una din cele mai curente vorbe romanesti. Neamul nostru ramane, pentru ca si el participa, in felul lui, la eternitatea fiintei", scria Noica, vesnicul indragostit de "miracolul eminescian" in "Pagini despre sufletul romanesc".

Constantin Noica si-a petrecut ultimii 12 ani din viata la Paltinis, unde a creat o scoala informala de filosofie, avand discipoli ca Gabriel Liiceanu, Andrei Plesu si Andrei Cornea, fiind inmormantat la schitul din apropiere.

---

Despre autor: