Social 13 Mai 2009 13:19
Transparency International Romania a atras un semnal de alarma marti asupra incetinirii luptei impotriva coruptiei, a slabei capacitati administrative de gestionare a fondurilor si a posibilitatii suspendarii obligatiei statelor membre de a recunoaste si executa hotararile judecatoresti emise de instantele romanesti.

De asemenea, TI- Romania a solicitat Parlamentului Romaniei sa modifice un titlu din Codul Penal si a emis recomandari institutiilor publice pentru prevenirea coruptiei, in contextul discutiei legate de posibilitatea suspendarii fondurilor europene pentru Romania.

Nu blocarea fondurilor europene este un risc, ci nerecunosterea deciziilor judecatoresti de catre statele membre

Fondurile europene pentru Romania si Bulgaria risca sa fie suspendate

Echipa TI-Romania s-a aratat alarmata de situatia actuala din justitia romana. „Transparency International Romania isi exprima ingrijorarea cu privire la circularea falsei perceptii conform careia riscul blocarii fondurilor europene ar putea avea loc ca urmare a unei evaluari negative in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Un astfel de raport ar avea drept consecinta aplicarea de masuri ca suspendarea obligatiei statelor membre UE de a recunoaste si executa hotararile judecatoresti emise de instantele romanesti, in timp ce pericolul sanctiunilor financiare la adresa Romaniei este rezultatul direct al slabei capacitati administrative si al managementului defectuos al fondurilor comunitare”, se arata intr-un comunicat de presa.

In acesta se subliniaza ca este absolut necesar ca fondurile UE sa ajunga la romani, insa sa fie cheltuiti cum trebuie. Totusi, statutul de stat membru implica asigurarea administrarii in conditii de integritate a banilor europeni si de eliminare a coruptiei din sectorul public, ceea ce inseamna ca fondurile europene nu pot fi suspendate asa usor si nu ar trebui sa fie principala frica a institutiilor publice.

Insa, TI-Romania atrage atentia in primul rand asupra faptului ca sistemul public este din ce in ce mai vulnerabil si ”manifesta in derapaje fara precedent in niciuna dintre guvernarile anterioare precum modificarea legislatiei privind organizarea si functionarea DLAF a carui independenta a fost grav subminata, chiar in aceeasi zi in care autoritatile de la Bucuresti au propus si desfiintarea Comisiei Nationale de Solutionare a Contestatiilor in domeniul achizitiilor publice si au „personalizat”, sub conducerea unui Secretar General numit politic, Departamentul de control al Guvernului, masuri care tind la eliminarea a insesi mecanismelor de asigurare a integritatii utilizarii fondurilor europene si care constituie, in definitiv, un impuls pentru coruptie”.

Angajatii DLAF, in proces de evaluare

Fondurile europene nu sunt gestionate cum trebuie, mai ales ca lipseste Codul administrativ si a Codul de procedura administrativa. Legat de acest aspect, potrivit NewsIn, Victor Alistar, directorul executiv al TI-Romania, a declarat, ca pericolul sanctiunilor financiare la adresa Romaniei este rezultatul direct al slabei capacitati administrative si al managementului defectuos al fondurilor comunitare.

Alistar a dat exemplu banii proveniti din fonduri europene investiti pentru pregatirea prefectilor. Astfel, Uniunea Europeana ar fi cheltuit peste 3,5 milioane de euro cu pregatirea prefectilor, care, ulterior, au fost inlocuiti cu oameni care "nu au nici macar o zi de vechime in administratie, desi legea prevede ca acestia trebuie sa fie functionari de cariera", a spus directorul executiv al TI Romania, in cadrul unei conferinte de presa.

Recomandarile TI-Romania

„In atare conditii, Guvernul nu ar trebui sa isi poata permite ignorarea luarii de masuri urgente”, se explica in comunicat. TI-Romania recomanda:

  • La capitolul „justitie, lege si jurisprudenta": unificarea practicii judiciare, intarirea jurisdictiilor disciplinare in sistemul judiciar, codificarea si sistematizarea legislativa, cresterea calitatii actului de justitie, a transparentei actului de justitie, a responsabilitatii pentru expertii judiciari si a transparentei si responsabilitatii publice a Consiliului Superior al Magistraturii, extinderea eligibilitatii si a plafonului de servicii pentru asistenta judiciara gratuita, cat si infiintarea Centrului public de resurse la nivelul sistemului judiciar.
  • La capitolul "administratie publica": standardizarea procedurilor administrative in administratia publica centrala si uniformizarea structurilor organizatorice, introducerea mecanismului periodic de evaluare a impactului pentru toate politicile publice si a unui sistem unitar de management al calitatii in structurile administratiei centrale si locale, evaluarea anuala a vulnerabilitatilor la coruptie a autoritatilor si institutiilor publice, cresterea independentei auditorilor publici interni, cat si stabilirea unui statut de semi-inamovibilitate pentru toti functionarii din autoritatile de management.
  • La capitolul "achizitii publice": adoptarea pactelor de integritate la nivelul tuturor autoritatilor contractante, introducerea mecanismelor de bonificare a ofertantilor care au adoptat principiile etice si de integritate in afaceri, plata serviciilor sau bunurilor achizitionate pe baza certificarii independente a indeplinirii obligatiilor contractuale, introducerea unui mecanism de auditare a riscurilor privind coruptia la toti beneficiarii (persoane de drept public sau privat) ca o conditie de eligibilitate, stabilirea unui mecanism privind garantii financiare contractuale referitoare la riscuri de neeligibilitate si nedecontare a proiectelor si asigurarea si reasigurarea acestor riscuri la nivelul autoritatilor de management.
  • La capitolul "cresterea transparentei decizionale": Cresterea standardului de motivare a deciziilor administrative, Reducerea utilizarii mecanismelor decizionale de urgenta, Stabilirea pactelor sociale la nivelul tuturor ministerelor si agentiilor guvernamentale ca mecanism consultativ permanent, Identificarea si evaluarea riscului si a vulnerabilitatii de coruptie in procesul de elaborare a actelor normative.
De asemenea, TI-Romania recomanda intarirea capacitatii institutionale a agentilor anticoruptie, adica a Agentiei Nationale de Integritate, a Directiei Nationale Anticoruptie si a Curtii de Conturi.

„In Romania, coruptia tinde sa devina un fenomen organizat, specializat si profesionalizat, aparand sub forma unei retele formate din organizatii si persoane fizice, care prin diferite mijloace ajung sa corupa factorii de decizie pana la cele mai inalte nivele ale politicului, legislativului, justitiei si administratiei”, comenteaza organizatia. Ea considera ca, prin proiectul codului penal si al celui de procedura penala, toate prioritatile pe care ar trebui sa el aiba Romania in domeniul justitiei sunt ignorate, „fiind promovata o politica de toleranta inadmisibila comparativ cu intinderea flagelului coruptiei si a costurilor acestuia pentru cetateni”.

Titlul V din noul Cod Penal trebuie modificat

Astfel, TI-Romania solicita Parlamentului Romaniei sa puna in practica recomandarle, dar si sa modifice Titlul V - Infractiuni de coruptie si de serviciu din proiectul de Cod penal, astfel incat textul final al acestui act normativ sa poata produce efecte juridice care sa contribuie la limitarea fenomenului infractional si la stoparea coruptiei.

Studiile si sondajele realizate in ultimii ani au aratat ca romanii sunt preocupati in mod real de fenomenul infractional si de coruptie in special. Barometrul Global al Coruptiei lansat de Transparency International in anul 2007 arata ca unul din trei romani a dat mita in ultimele 12 luni, spre deosebire de anul anterior, cand numai unul din cinci romani savarsise aceeasi fapta. 33% din aceeasi respondenti apreciau ca in urmatorii 3 ani coruptia va creste, si 27% ca aceasta va ramane la fel, mai adauga organizatia.

Un alt studiu realizat in 2007 in cadrul proiectului „Campanie nationala anticoruptie: Nu da spaga!” arata ca faptele de coruptie reprezinta una din principalele probleme cu care cetatenii considera ca se confrunta Romania, plansandu-le pe locul cinci in ierarhie, arata TI-Romania.

De asemenea, un studiu recent lansat de INSOMAR la mijlocul lunii martie vine sa confirme rezultatele cercetarilor amintite anterior si arata ca si in anul 2009 infractionalitatea se mentine pe locul cinci, in fruntea clasamentului celor mai inghijoratoare probleme. Acelasi studiu arata ca in contextul economic si social actual populatia apreciaza ca numarul infractiunilor este in continua crestere si ca aceasta tendinta se va mentine si in urmatoarele luni.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.