Pastele, cea mai mare sarbatoare a crestinatatii

Pastele crestin deriva din Pastele evreiesc si este cea mai sfanta sarbatoare din calendarul crestin, care simbolizeaza renasterea si mantuirea promise dupa moarte. Pastele crestin are loc aproape in aceeasi perioada in care se sarbatoreste Pastele Evreiesc, pentru ca, potrivit Bibliei, Iisus a inviat in zilele in care iudeii tineau aceasta festivitate.

Lumina Sfanta de la Ierusalim va ajunge si in Bucuresti

Termenul ce defineste sarbatoarea Invierii, Paste, isi are etimologia in cuvantul ebraic "pesah", care se traduc prin "trecere". Pastele evreilor marca trecerea poporului ales prin Marea Rosie, din robia Egiptului, in pamantul fagaduintei, Canaan. Pastele crestinilor inseamna, in primul rand, Invierea Domnului, care nu este o sarbatoare izolata, ci se intinde, practic, ca semnificatii, de la intrarea in Postul Mare, pana la Pogorarea Duhului Sfant (Rusaliile).

Lumina Sfanta este considerata un miracol al Ortodoxiei, care se petrece, in fiecare an, de Pastele Ortodox, la Ierusalim. Acolo, in timpul Vecerniei Mari din Sambata Mare, Sfanta Lumina se aprinde deasupra Mormantului Sfant, ca un "un foc venit din cer", dupa cum spun reprezentantii Bisericii Ortodoxe.

In noaptea de sambata spre duminica, crestinii merg la biserica pentru a asista la slujba Invierii, canta Troparul Invierii si primesc Lumina. Anul acesta, credinciosii ortodocsi care vor fi prezenti la slujba de Inviere la Catedrala Patriarhala din Bucuresti vor putea lua, pentru prima data, Lumina Sfanta adusa de la Biserica Sfantul Mormant din Ierusalim, de catre o delegatie a Patriarhiei Romane, cu un avion special.

Traditii romanesti

Multe obiceiuri populare autohtone, vechi de secole, se leaga de cea mai importanta sarbatoare a crestinatatii. "In traditia populara, de Paste, se pune o bucata de pamant cu iarba adusa din gradina pe pragul casei, iar cu lumanarea de la liturghie se afuma grinda si usorii casei. Toti membrii familiei se intalnesc, se spala pe fata intr-un vas unde s-a pus apa, busuioc, un ou rosu si un banut de argint, apoi se spune Tatal Nostru si se ia Sfanta Impartasanie, dupa care se ciocnesc oua rosii si se anunta invierea lui Iisus. In aceasta zi nu se matura, pentru a nu alunga spiritele mortilor, cojile de oua se strang si se arunca pe o apa curgatoare pentru a ajunge in tara Blajinilor vestindu-le si lor ca este Pastele. Se crede ca cine se naste in noaptea de Paste va fi om norocos, iar cine moare in Saptamana Mare va fi iertat de pacate", a precizat, pentru NewsIn, directorul Muzeului National al Satului "Dimitrie Gusti", Paula Popoiu.

"Ouale rosii" au devenit albastre, galbene si verzi

Potrivit traditiei, ouale de Paste trebuie adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare. Exista obiceiul ca, de la lasatul secului si pana in miercurea Paresimilor, gospodinele sa nu stranga ouale, deoarece se credea ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Vopsitul oualelor se face, prin traditie, in joia de dinaintea Pastelui si niciodata in Vinerea Mare. Se spune ca ouale vopsite in Joia Mare nu se strica tot anul.

Crestinii pastreaza mai multe legende referitoare la inrosirea oualor. Cea mai cunoscuta dintre ele spune ca, sub crucea pe care era rastignit Hristos, Maria Magdalena a pus un cos cu oua, iar acestea s-au inrosit de la sangele care cadea din ranile Mantuitorului. In traditia crestina, ouale rosii simbolizeaza, astfel, sangele care a curs atunci cand Iisus a fost rastignit pe cruce.

Potrivit reprezentantilor Patriarhiei Romane, prin traditia crestina, ouale trebuie vopsite in rosu, insa Biserica a acceptat si alte culori, mai ales din considerente estetice. Asa ca, pe langa oua rosii, romanii si nu numai ei le vopsesc si in galben, verde sau albastru. Unele gospodine pun pe oua, inainte sa le fiarba, o frunza, apoi il leaga intr-un ciorap subtire, ca sa iasa "cu model".

In trecut, ouale se vopseau cu coji de ceapa, sunatoare, crin rosu sau flori de tei, iar luciul li se dadea stergandu-le, dupa ce s-au fiert, cu slanina sau cu untura.

Mesterii populari ornamenteaza ouale de Paste cu diferite simboluri - modele din natura, de tesaturi populare sau motivele folclorice printre care spicul, soarele, frunza si, ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea. Decorarea oualor se face prin diferite metode, folosind ceara colorata, vopsea sau margele. In primul caz, procedeul se numeste "batic" - oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile ce urmeaza sa ramana albe, apoi se scufunda in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi, oul se cufunda in vopsea rosie, iar procedeul se repeta in functie de numarul de culori.

Drobul a fost inventat la oras

La evrei, pasca si mielul sunt consumate, prin traditie, de Paste. Se spune ca, la Pastele evreilor, fiecare cap de familie trebuia sa aleaga din turma sa un miel sau un ied de parte barbateasca, pe care sa-l gateasca si sa-l manance in familie.

Mielul, simbol al sacrificiului si al blandetii, este de baza si in meniul romanesc de Paste, el ajungand pe masa in bors, stufat sau ca friptura. In Romania, preparatul traditional de Paste este drobul, preparat din miel, ou si verdeata. Oricat ar parea de surprinzator, drobul s-a impus mai intai in lumea urbana, iar apoi, prin imitatie, a ajuns si in cea rurala. Drobul a devenit, prin excelenta, alimentul care se identifica in actualitate, aproape complet, la fel ca pasca si ouale rosii, cu sarbatorile Pastelui.

In Rusia, de pe masa traditionala de Paste nu lipsesc ouale, pasca facuta din coca, unt, zahar si stafide, si traditionala Kulitch, o paine traditionala ruseasca.

Grecii pun pe masa pascala miel, preparate din fructe de mare si Tsoureki Paschalino, un fel de paine traditionala cu oua rosii incorporate.

Masa perfecta de Paste

Excesele la masa de Paste ii duc pe multi de la sarbatoare direct la spital. Iata de ce, pentru a evita indigestiile si alte probleme de sanatate, medicii au gasit solutia: masa perfecta de Paste inseamna, in primul rand, sa nu consumi din absolut tot ceea ce se gaseste pe masa. "Masa de Paste ar trebui sa inceapa cu un ou, dupa care se poate manca o ciorba de miel. La felul doi, carnea de miel nu ar trebui in niciun caz prajita in ulei, ci eventual gatita la cuptor cu legume sau fripta pe gratar. Apoi, la desert, se poate consuma o felie de cozonac sau de pasca", a explicat, pentru NewsIn, medicul nutritionist Marian Preda.

Potrivit specialistilor, este foarte important ca masa de Paste sa se prelungeasca pe parcursul mai multor ore, cu pauze de discutii sau cafea, pentru ca organismul sa poata digera, treptat, mancarea. Pentru cei care planuiesc sa manance mai mult, este recomandat sa ia, in timpul mesei, doua pastile care ajuta la digestie. Pentru a evita problemele de stomac, persoanele care au exagerat cu mancatul de Paste trebuie sa faca miscare - o plimbare pe jos de cel putin o ora sau cu bicicleta, macar 30 de minute.

Iepurasul a aparut la nemti

Dupa "modelul" Craciunului si al Sfantului Valentin, cea mai mare sarbatoare a crestinitatii a trecut, si ea, prin procese de marketizare, initiate cu scopul de a spori vanzarile companiilor producatoare de bunuri de consum. Asa a aparut iepurasul de Paste, simbol al abundentei si generozitatii adoptat si de romani, care ridica vanzarile supermarket-urilor cu aproximativ 30%.

Chiar daca nu se bucura de notorietatea lui Mos Craciun, iepurasul este legat mai mult de comercial decat de sacralitate. Traditia iepurasului de Paste isi are originea, cel mai probabil, in traditia populara precrestina, neavand nicio legatura cu religia si cu sarbatoarea Invierii lui Iisus Hristos.

Obiceiul de face daruri in numele iepurasului de Paste a aparut pe teritoriul Germaniei de azi. Acolo, in jurul anului 1800, s-au facut primele dulciuri in forma de iepuras, care au dat tonul unei industrii raspandite, astazi, in toata lumea.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe