Social17 Aprilie 200919:33de Laura Dragulin

Lectura de 9 minute

Intotdeauna ne-am dorit sa impartasim aceleasi bucurii si traditii cu cei dragi, iar Pastele este unul dintre cele mai potrivite momente. Insa, si mai interesant ar fi sa aruncam un ochi in fiecare casa de pe mapamond, pentru a vedea cum petrec si ceilalti oameni Sarbatoarea Luminii. Oare ei ciocnesc oua si mananca Pasca?
Se pare ca numitorul comun al Pastelui in lume este cadrul familiar. Toti oamenii isi petrec sarbatorile in sanul familiei, se desfata cu dulciuri si bunatati si vopsesc oua. Cu putin noroc, Pastele ar putea fi sarbatoarea preferata a copiilor, datorita jocurilor si activitatilor care ii indulcesc.

  • Romanii sunt un popor plin de superstitii, legate nu doar de moartea si invierea lui Iisus, ci si de noroc, de casatorie si de bunul mers al societatii. Din batrani se spune ca ouale vopsite in Vinerea Mare au puteri miraculoase. Fetele care isi spala obrazul in apa in care au strecurat coaja de la ouale ciocnite vor avea tenul luminos si curat, pentru tot restul anului. Potrivit Garbo, aceleasi superstitii mostenite din batrani ne invata ca in Joia mare, somnul de dupa-amiaza nu este tocmai indicat, caci atrage dupa sine lenea de-a lungul intregului an, precum si incapacitatea de a duce la bun sfarsit o activitate, oricat de nesemnificativa ar fi aceasta. Despre persoanele care ciocnesc oua rosii si rostesc simultan, nevoit, "Hristos a inviat!" si "Adevarat a Inviat!" se spune ca le va fi iertat un pacat greu, iar Descoperirea unui ou cu doua galbenusuri e semn de casatorie in curand.

  • Francezii si italienii se aseamana cu noi, scenariul zilei de Pasti fiind asemanator cu cel romanesc: oamenii stau cu familia, isi impart oua de Pasti, ori oua cu surprize. Astazi, au renuntat la ouale propriu-zise si le-au adoptat pe cele de ciocolata in diferite marimi si arome, invelite in poleiala, in memoria lui Ludovic al 14 lea, care le impartea oua suflate cu aur supusilor sai, oua care contineau, ca si in vremurile noastre, surprize in interior. Oul care se deschide pentru a cauta surpriza din interior il intrchipeaza simbolic pe Iisus care iese din mormant si invinge moartea. In Haux, Franta, se obisnuieste sa se gateasca in plina strada, in fiecare an, o omleta gigantica, din mai mult de 4500 de oua. Masa copioasa trebuie sa hraneasca peste 1000 de oameni in Ziua de Pasti. Si aici, postul creeaza de multe ori abuzuri ulterioare, pentru ca oamenii se bucura de masa imbelsugata. Italienii pregatesc si ei un soi de pasca: o prajitura cu branza dulce si traditionala „colomba” – o prajitura dulce cu migdale si fructe confiate. Si ei prefera picnicurile si iesirile in aer liber in ziua de Pasti, insa nu sunt adeptii gratarului cu mititei si bere, preferand bucate ceva mai rafinate: friptura de miel cu fasole si branza maturata din carne de oaie.

  • Cu siguranta unul dintre cele mai ciudate obiceiuri de Paste are loc in Cehia, Ungaria si Slovacia unde se obisnuieste ca in lunea Pastelui femeile sa fie batute sau biciute. Barbatii arunca apa peste femei si apoi le lovesc cu biciuri realizate manual din mladite de salcie impletite cu panglici. Aceasta „bataie” este simbolica si, potrivit legendei, femeile trebuie sa fie batute (doar in aceasta zi) pentru a se pastra sanatoase si frumoase tot anul. Feministelor s-ar putea sa nu le placa acest obicei. Insa pentru cehi, spre exemplu, Pastele nu este considerat o sarbatoare atat de importanta din punct de vedere religios. Ei se axeaza mai mult pe venirea primaverii, o oportunitate de sta alaturi de familie si prieteni, de a participa la diferite petreceri si balciuri. Insa nu s-au indurat sa renunte la magica impodobire a oualor de Pasti, folosindu-se si astazi de tehnica denumita „kraslice” (albusul si galbenusul sunt inlaturate si este decorata doar coaja oului).

  • Si britanicii au cateva traditii neobisnuite. La festivalul Hocktide din Hungerford, noua politica a orasului consta in sunarea alarmelor din cand in cand, pentru a-i chema pe barbati in ziua de Pasti in Hocktide Court. Acolo sunt alesi doi reprezentanti care vor trebui sa mearga pe strazi si sa imparta portocale femeilor. Acestea, la randul lor, sunt nevoite sa ii rasplateasca cu un sarut. Ne intrebam dupa ce criterii sunt alesi cei doi barbati. Britanicii mananca in ziua de Pasti un fel de colaci (Hot cross buns) care au imprimata o cruce din zahar pe ei, reprezentand crucea pe care a fost rastignit Iisus. De asemenea, englezii tin o traditie anglo-saxona conform careia colacii facuti in vinerea Mare nu mucegaiesc niciodata si unul dintre ei, cel mai frumos, trebuie pastrat in casa pentru noroc, pana la Pastele viitor. Ei mai gatesc si o tarta cu fructe specifica, cu 11 mingii de martipan in mijloc, simbolizandu-i pe cei 11 apostoli (Iuda este scos din ecuatie). O alta traditie o reprezinta rostogolitul oualor pe un deal, oul care se invarteste cel mai repede sau supravietuieste la cat mai multe ture de rostogoliri, fiind desemnat, evident, castigator.

  • Americanii impartasesc si ei foarte multe traditii comune cu alte tari. In dimineata Pastelui c opii se trezesc devreme ca sa-si verifice cosuletele. Urmeaza apoi un soi de vanatoare de oua in jurul casei sau prin parcuri. Se organizeaza numeroase concursuri, iar copii care gasesc cele mai multe oua ascunse primesc premii. „Goana dupa oua” o intalnim si la brazilieni, care isi ascund ouale de ciocolata in cele mai ciudate locuri, spre deliciul celor mici. In plus, Festivalul de la Rio se incheie chiar inainte de Postul Pastelui, oamenii distrandu-se la maxim pentru a fi pregatiti pentru perioada de penitenta de apoi. In ziua de Pasti, brazilienii plimba statuete cu Maica Domnului si Iisus Hristos in brate, iar sambata parodiaza un mic ritual de ucidere a lui Iuda, prin spanzurare. Fratii lor latini, mexicanii, sarbatoresc Pastele cel mai mult: 2 saptamani (Semana Santa si Pascua).

  • Desi iepurasul de Pasti este cel mai popular simbol al Pastelui, Australia prefera nativul marsupial, Bilby (poate si pentru ca iepurii au distrus mare parte din recoltele australienlior). In plus, Martea din Saptamana Patimilor este asociata cu Ziua Clatitei, pentru ca australienii mananca foarte multe clatite in perioada postului.

  • Irlandezii au si ei parte de o adevarata sarbatoare ritualica, sarbatorind renasterea, viata care invinge moartea si bucuria venirii primaverii, specifice crestinatatii, insa aici isi fac si mai mult simtita prezenta influentele culturii celtice in Dansurile Zorilor, Funeraliile Scrumbiei si Dansul Prajiturii, traditii din perioada pre-crestina.

  • In Letonia, jocul traditional de Paste al copiilor este foarte similar cu ciocnitul oualor la noi. Doar ca ei nu se folosesc de replicile „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”. Copiii ciocnesc oua fierte colorate pana ce acestea crapa, iar cel al carui ou a crapat este nevoit sa-l cedeze. Placerea cea mai mare ar trebui sa fie mancatul. Insa, de obicei se mai si triseaza cu oua de lemn.

  • In Germania, oamenii obisnuiesc sa aprinda un foc mare in care arunca brazii de Craciun pe care i-au impodobit in timpul iernii. Focul este vazut ca o victorie a frumoasei si coloratei primaveri asupra zilelor friguroase de iarna. Poate ca ar trebui sa tinem si noi aceasta traditie, insa romanii s-au hotarat sa replanteze pomii de Craciun primavara, ceea ce este cu atat mai bine.

  • Copii finlandezi se mascheaza si se duc sa cerseasca pe strazi, manjiti pe fata cu funingine si purtand maturi cu coada lunga, intocmai ca niste vrajitori. Va suna putin a Holloween? In unele parti ale Finlandei chiar se fac focuri de tabara in ziua de Paste. Traditia nu are nicio legatura cu Guy Fawkes, ci comemoreaza vrajitoarele care zburau deasupra Finlandei intre Vinerea Mare si Duminica Pastelui.

  • In Elvetia, toate satele isi transforma fantanile in adevarate Fantani Pascale, in care arunca fasii de hartie colorata, flori si oua pictate pentru a le decora. Se celebreaza astfel simbolul apei in vietile noastre.

  • In traditia poloneza, daca barbatul, capul familiei ia parte la prepararea masei de Pasti, obiceiurile spun ca mustata sa se va albi subit si va ramane fara bani. Asa ca noroc pe barbati, ca se sustrag de la treburile casei, tocmai cand e nevoie mai multa de ei. Oricum, polonezii sunt renumiti pentru mielul de zahar pe care il pun pe masa de Pasti, care il simbolizeaza pe Iisus Inviat. Invitatii la masa nu au voie sa fumeze, altfel nu vor mai primi niciun fel de mancare calda.

  • In Filipine, barbatii ies pe strazi in Vinerea Mare si se biciuiesc pentru a-si aminti de suferintele prin care a trecut Iisus, iar cei mai curajosi chiar se rastignesc pentru a-si arata credinta. Barbatii aleg autoflagelarea sau sunt batuti de catre alti barbati cu biciuri de bambus.

  • In Joia Mare in Verges, Spania, populatia se plimba pe strazi intr-un „dans al mortii”, un fel de parada in intregul oras medieval. Toata lumea care participa este mascata si procesiunea se incheie cu niste scheleti inspaimantatori ce cara dupa ei cutii cu cenusa. Dansul incepe la miezul noptii si continua timp de 3 ore pana dimineata devreme.
  • Si in Romania se pastreaza o traditie mai ciudata. Barbatii din Berchesu, judetul Cluj, nu le lasa pe femeile lor sa-si incondeieze oule de Pasti, ci se ocupa ei de aceasta treaba: ei potcovesc ouale de Pasti, fie ca sunt de gaina, de rata sau de bibilica.

Pastele in Bucuresti

In Capitala, anul acesta perioada sarbatorilor de Pasti a inceput odata cu "Floriile cu Bucurie", eveniment organizat la Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti, care a avut ca in fiecare an scopul de a readuce in constiinta publicului a traditiilor si datinilor legate de sarbatorile pascale. La evenimentul desfasurat intre 11 si 12 aprilie au participat 18.000 de vizitatori, numar record pentru 2 zile de targ. Oamenii au ascultat cu emotie si placere muzica bisericeasca traditionala, si-au delectat privirea cu paleta de culori adusa de vopsitorii de oua tocmai din Bucovina si au invatat sa foloseasca chisita (instrument din lemn cu o penita de tabla folosit pentru decorarea oualor).


O noutate la targul de anul acesta a fost introducerea produselor bio la targul de Pasti. Trendul comercial al produselor eco pus in aceeasi ecuatie cu mancarea traditionala, pare o asociere bizara, muzeograful Iuliana Grumazescu ne-a explicat ca "in oras oras sarbatorile tind a se <globaliza> sub imperiul ofertei comerciale", iar "Muzeul Satului” tocmai aici intervine.

Acest eveniment a fost organizat pentru "a-i reinvata pe oameni sa traiasca si sa isi asume in mod autentic sarbatorile crestine, prin participarea la realizarea mancarurilor cu statut simbol pascal - oua vopsite, facutul de pasca si de cozonac - si sa redescopere trairea, emotia intalnirii cu <satul> si frumusetile naturii ce-l inconjoara". S-a dorit ca "Florile cu Bucurie” sa fie o reprezentatie in contraponderea tuturor "agresiunilor comerciale": oua vopsite in cofrag, iepurasul trist din ciocolata, ouale in staniol si cozonacul in tipla care se poate cumpara cu saptamani inainte de Paste, fara a se simti aroma un cozonac proaspat scos din cuptor.



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.