Organizatiile jurnalistilor cer eliminarea anumitor prevederi din proiectul de Cod Civil

Agentia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent si Conventia Organizatiilor de Media sunt nemultumite de prevederile privind viata privata, protectia datelor cu caracter personal, protectia demnitatii umane, respectul datorat persoanei decedate si dreptul la replica si rectificare.

Organizatiile jurnalistilor considera ca introducerea posibilitatii de a fi dat in judecata pentru "atingerea memoriei persoanei decedate" este o prevedere excesiva, care are rolul de a impiedica dezbaterea libera a unor chestiuni de interes public.

De asemenea, prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal sunt inutile, regasindu-se deja mult mai bine dezvoltate in legislatia din domeniul protectiei acestor date. In forma din proiectul de Cod Civil, ele nu au alt rol decat sa impiedice jurnalistii sa-si desfasoare activitatea de documentare.

"Toate acestea fac din proiectul Codului Civil un document inacceptabil, care afecteaza dreptul la libertatea de exprimare. Consideram ca se cere revizuirea lui de urgenta, inainte de intrarea in dezbaterile Parlamentare. De aceea, solicitam Parlamentului Romaniei sa retrimita Codul Civil catre Guvern pentru ca acesta sa realizeze o reala consultare publica, cu respectarea stricta a Legii transparentei decizionale nr. 52/2003", se arata in comunicatul Agentiei de Monitorizare a Presei, semnat impreuna cu Centrul pentru Jurnalism Independent si Conventia Organizatiilor de Media.

In acelasi comunicat, un exemplu de formulare incorecta a unei prevederi este dat prin faptul ca se considera atingere adusa vietii private "difuzarea unor imagini care prezinta aspecte exterioare ale locuintei private, fara acordul celui care o ocupa in mod legal" (articolul 80, litera f.), prevedere ce poate intra usor in conflict cu dreptul publicului la informare. In plus, aceasta prevedere este considerata de organizatiile jurnalistilor extrem de vaga si imposibil de aplicat in cazul blocurilor sau al imaginilor de ansamblu.

Tot atingere adusa vietii private sunt considerate “difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise sau audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza” (articolul 80, litera g) sau “utilizarea numelui, imaginii, vocii sau asemanarii cu o alta persoana in alt scop decat informarea legitima a publicului” (articolul 80, litera i).

Potrivit organizatiilor jurnalistilor care cer Ministerului Justitiei eliminarea acestor prevederi, unele articole din proiectul de Cod Civil nu intra in conflict numai cu dreptul la libertatea de exprimare, ci, in primul rand, cu logica: “Este interzisa orice atingere adusa imaginii, onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia sau fara ca legea sa permita acest lucru”, dupa cum se mentioneaza la articolul 78, alineatul 2.

Vineri, jurnalistii prezenti la o conferinta de presa organizata de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, i-au reprosat acestuia ca prevederile noului Cod civil, mai exact articolele 263-274, ingradesc drepturile presei si sunt, practic, inutile din moment ce exista deja o lege a audiovizualului, potrivit NewsIn.

In replica, ministrul Justitiei a precizat ca nu s-a urmarit afectarea presei, ci reglementarea "unei relatii mature intre presa si subiectul de presa". Potrivit lui Predoiu, noul Cod Civil va ajuta la formarea unei prese mai performante si profesioniste, cum este presa straina.

Ministrul Catalin Predoiu a sustinut ca nu este pentru restrangerea dreptului la libera exprimare si informare si ca, oricum, actualul cadru legal prevede actionarea in judecata pentru incalcarea dreptului la viata privata sau la imagine. De asemenea, ministrul a precizat ca noile prevederi ofera mai multa siguranta presei.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe