Romania: aer mai curat dupa caderea lui Ceausescu

In prezent, in multe localitati ale tarii aerul este de nerespirat, iar Dunarea, ajunsa haznaua Bucurestiului, ii poate ucide pe romanii care merg la scaldat, cu apa ei colcaind de virusi si bacterii.

Caderea regimului dictatorial al lui Ceausescu a adus aer mai curat in Romania. Din 1990 si pana in 2005, colosii economiei socialiste construiti in anii ’60-’70 s-au inchis unul dupa altul, au fost vanduti la fiare vechi ori au fost preluati pe bucati de investitori. Aceasta dezindustrializare s-a tradus nu doar prin somaj, ci si printr-o reducere substantiala, cu 40-50%, a emisiilor de dioxid de carbon din orase, apreciaza specialistii in protectia mediului. O parte din aceste emisii a fost "recuperata" totusi in ultimii ani, atat prin defrisarile masive de paduri, cat si prin intensificarea traficului rutier.

Pe de alta parte insa, dezastruoasa politica de industrializare a vechiului regim polueaza si acum ariile rezidentiale urbane, la nivel vizual si al confortului locativ, chiar daca fabricile au disparut. Blocurile gri ridicate in jurul fostelor platforme industriale sunt dens populate si inghesuite in jurul scheletelor fabricilor ceausiste. In apartamentele lor cu confort scazut locuiesc acum miile de fosti "oameni ai muncii" si copiii lor ajunsi la varsta maturitatii, multi dintre ei prea saraci pentru a-si cumpara de pe piata libera o casa proprie. Calitatea vietii acestei populatii uriase, nevoita sa convietuiasca in spatii stramte, este scazuta: unele cartiere s-au transformat in ghetouri mizerabile, in care locuitorii nu au intimitate, iar spatiile verzi si locurile de parcare lipsesc (comunistii care au proiectat cartierele-dormitor nu si-ar fi inchipuit vreodata ca fiecare familie va ajunge sa detina cate o masina). Canioanele urbane, distribuite de o parte si de alta a principalelor artere de circulatie, cu blocuri construite pana la buza strazii, sunt intens poluate fonic, iar din cauza traficului intens si a prafului aerul devine deseori irespirabil. In Bucuresti, din cauza poluarii speranta de viata a locuitorilor este cu 4 ani mai redusa decat in restul tarii, arata, in 2007, consilierul Primariei, Victor Adar. Retrocedarea parcurilor sau pur si simplu desfiintarea lor a contribuit la tot acest tablou sumbru. In Capitala, defrisarile din ultimii 17 ani au redus cu aproape 50% spatiul verde, iar intr-un alt mare oras, Cluj-Napoca, parcurile au fost inghitite de malluri. Daca Bucurestiul avea in 1990, potrivit Agentiei locale de Mediu, 3.471 hectare de spatiu verde, in 2007 se ajunsese la numai 1.708 hectare.

Chiar daca in ultimii ani, gratie investitiilor, politica de reindustrializare a Romaniei a fost reluata pe baze capitaliste, fabricile nu s-au mai intors in orase. Costurile ridicate pentru poluare, platite de agentii economici dupa aderarea la Uniunea Europeana, au determinat relocari de capacitati industriale in zonele rurale putin populate. La relocarea noilor companii a contribuit si cresterea pretului terenurilor intravilane din orase, vanate de dezvoltatorii imobiliari pentru constructia de spatii de birouri sau de blocuri. De pilda, celebrele "Circuri ale foamei" din Bucuresti, in care Ceausescu dorea sa organizeze mega-cantine pentru locuitorii cartierelor, s-au transformat in malluri. Totusi, in Capitala au ramas 43 de mari poluatori, monitorizati de autoritatile de mediu – centralele electrotermice care folosesc instalatii mari de ardere (cu o putere de peste 50 MW) si cateva intreprinderi (cu topitorii, instalatii de prelucrare a sticlei sau linii de fabricatie a produselor chimice si farmaceutice). Toti poluatorii au primit cote de dioxid de carbon din partea Ministerului Mediului, iar daca depasesc aceste cote, sunt pasibili de plata a milioane de euro. Pentru centralele termice, termocentrale si complexuri energetice, autoritatile de mediu au stabilit cerinte dure si termene precise de conformare la normele UE, care necesita investitii de sute de milioane de euro.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe