Cercetatori, mafioti si servicii secrete, pe urmele Tablitelor dacice de la Sinaia

Pe parcursul primelor trei episoade, am prezentat mai multe probleme legate de placutele de plumb de la Sinaia: ipoteza falsurilor, suspectatii de fals, interesele unor cercuri pentru sustinerea acestei variante, scoaterea din cercul suspectilor a lui Hasdeu, scrierea de pe mandibulele de cal de la Chitila si informatii despre soarta tezaurului din aur descoperit la Sinaia, despre care se spune ca ar fi fost topit de regele Carol I. Astazi, vom vorbi despre implicarea serviciilor secrete si a mafiei in aceasta istorie, precum si despre doua ipoteze explozive, referitoare la modul in care au ajuns asemenea piese pe teritoriul Rusiei.

Se incearca ocultarea adevarului?

Cea mai tulburatoare ipoteza referitoare la placutele de plumb de la Sinaia ne parvine dintr-un cerc de persoane, aparent extrem de bine informate. Conform ipotezei lor, intr-adevar, placutele de plumb sunt copii a sute de piese din aur, care, in parte, ar fi supravietuit. Unele dintre ele ar fi ajuns, odata cu Tezaurul Romaniei, la Moscova, iar altele s-ar mai afla inca in Teazurul Bancii Nationale din Bucuresti. Personajul care a lansat aceasta exploziva ipoteza este Vitalie Usturoi, un fost ofiter superior in fortele speciale sovietice, de care se leaga activitatea firmei "Valeologia" din Chisinau.

Numele lui a fost des pomenit in presa de la noi, in cea basarabeana si in cea straina. Pentru prima data, la noi, s-a vorbit despre Vitalie Usturoi in scandalul din 1994, de la Vila Lac -Snagov, cand mai multe persoane ar fi fost prinse in flagrant, in timp ce traficau substante radioactive. Dupa 1990, firma "Valeologia" a fost acuzata de mai multe ori de contrabanda cu arme si substante radioactive.

In iulie 1997, Curtea de Conturi a Romaniei constata ca defuncta Bancorex acordase, in perioada 1992-1993, credite acestei societati, in valoare de 140 milioane de dolari, pentru achizitionarea autoturismelor ARO, pentru a fi comercializate in fostul spatiu sovietic, cu toate ca "Valeologia" nu ar fi fost autorizata sa efecteze operatiuni de comert in Romania. In august 2003, revista italiana "Analisi Difesa", intr-un articol care avea ca subiect traficul de armament din Europa de Est, nominaliza printre firmele controlate de fratii ceceni Mutaliev si firma "Valeologia"din Chisinau, avand baza in Yemen, specializata in traficul cu armament si substante redioactive. Ulterior, toate societatile care au participat la asemenea actiuni au fost lichidate.

Alte surse sustin ca episodul de la Snagov a fost, de fapt, o actiune a serviciilor speciale romanesti si basarabene, nefiind vorba despre substante radioactive, ci de pamanturi rare. Acestea, impreuna cu o cantitate de pietre pretioase, fusesera transferate de la Chisinau in Romania, ca garantie a imprumuturilor facute de respectiva persoana, pentru a dezvolta afacerea ARO, dincolo de Prut. Intre timp, situatia ar fi fost reglata, afacerea inmormantata, peste toate asezandu-se praful uitarii.

'Valeologia>> si reteaua 'Komunitatea>>

Vitalie Usturoi este un personaj controversat si misterios. Am incercat in repetate randuri sa ne intalnim cu dansul si sa vorbim despre problematica placutelor de la Sinaia, dar am fost de fiecare data amanati, in cele din urma transmitandu-ne, pe cai ocolite, ca evita dialogul cu presa. In aceste conditii, ii vom creiona portretul apeland la ceea ce s-a scris despre el. Astfel, Vladimir Alexe spune, in cartea sa "Ion Iliescu- Biografia secreta", ca societatea "Valeologia" din Chisinau este "o acoperire a mafiei ruse, kaghebiste". Si tot el, vorbind intr-un articol despre partea nevazuta a "Tigaretei II", il plaseaza pe Vitalie Usturoi, alaturi de Trutulescu, in aceasta actiune de contrabanda cu tigari "Assos".

Conform celor spuse de Vladimir Alexe, Usturoi ar fi fost cadru al GRU sovietic, profil Spetnaz-misiuni cercetare/diversiune in spatele frontului, grupul "Wisautniki", adica misiuni in civil. Impreuna cu Spetnazul romanesc, unitatea GRU ar fi actionat in timpul revolutiei, la Timisoara si la Bucuresti. Acelasi autor sustine ca unitatile de tip Spetnaz din fostele tari membre ale Tratatului de la Varsovia ar fi format un fel de "Fratia Spetnaz", prezenta si in timpul "Revolutiei de catifea" de la Praga, din 1989, activa chiar si dupa "Puciul lui Potemkin", din august 1991, de la Moscova.

Aceasta "fratie", bazata pe relatiile stabilite intre ofiteri din tarile membre ale Tratatului, in timpul pregatirilor de specialitate efectuate la Odesa, s-ar fi transformat intr-o "mafie Spetnaz". Usturoi ar face parte din aceasta mafie, iar "Valeologia" ar lucra pentru mafia ex-sovietica "Komunitatea".

In viziunea lui Vladimir Alexe, prezenta lui Vitalie Usturoi in aceste structuri ar fi facut posibila ocultarea acestui personaj, "creierul" afacerii contrabandei cu tigari de pe Aeroportul Otopeni, si omul din umbra care "a gravitat" si in jurul afacerii de la Vila 23 din Snagov, in 1994, despre care am vorbit. Atunci, ofiterul SPP Vladimir Cumpanasu si hocheistul stelist Halauca au fost surprinsi in flagrant in timp ce traficau 4,556 kg de substante radioactive.

Omul cu tren, vapor, avion si vile de lux

Portretul lui Vitalie Usturoi, personaj despre care, o perioada de timp nu s-a mai stiut nimic, este completat de presa de la Chisinau. Astfel, intr-un articol semnat de Tamara Gorincioi, se spune despre el ca, in perioada scandalului Bancorex, ar fi detinut "cateva SRL-uri cu sedii ametitor de luxoase, cateva hoteluri de patru stele", ca ar fi avut la scara "un avion, un vapor, un tren si vreo patru-cinci limuzine".

Vitalie Usturoi, fostul deputat in primul parlament de dupa 1990, de la Chisinau, ar fi fost "activist dedat cu trup si suflet Comsomolului", apoi ar fi "imbratisat patimas perestroika gorbacioviana", facandu-si reputatie de bun patriot, daca nu chiar de nationalist. Ar fi luptat pentru imnul national, stema Republicii Moldova, pentru podurile de flori. Ar fi ridicat un bust al lui Eminescu in comuna de bastina, din raion Cahul, si ar fi avut atitudini de filantrop si altruist.

Ultima aparitie publica a lui Vitalie Usturoi s-a produs in aprilie anul acesta, cand, in calitate de reprezentant al Agentiei de Stat a Complexelor Federale ale Federatiei Ruse a ofertat cumpararea actiunilor RAFO. Acesta este portretul lui Vitalie Usturoi, rezultat din materiale de presa.

Depozitul de la Manastirea Sinaia

La un moment dat, Vitalie Usturoi s-a aratat deosebit de interesat de problematica placutelor de plumb de la Sinaia, motiv pentru care l-am contactat si noi. Afland despre dezbaterile pe marginea acestor artefacte, Usturoi a contactat mai multe persoane din asemenea cercuri, precum si institutii romanesti, prezentandu-se drept imputernicit al Academiei Ruse pentru a culege informatii despre aceste piese din perioada dacica. El sustinea ca asemenea placi exista si pe teritoriul Rusiei si ca, cel putin 35-40 de astfel de piese de aur s-ar mai afla in Tezaurul Bancii Nationale a Romaniei sau ar fi fost topite, informatie spusa si noua, intr-o scurta convorbire telefonica.

Conform declaratiei muzeografului Bancii Nationale a Romaniei, domnul Dan Ilie, asemenea placute nu au cum sa existe in Tezaurul Bancii Centrale, deoarece BNR a fost infiintata in 1880. Domnia sa nu exclude insa posibilitatea ca placutele de aur sa fi ajuns in fondurile Casei Regale, daca, intradevar, ele au fost descoperite inainte de 1877, si, de aici, la Moscova, cu Tezaurul romanesc, daca s-au aflat in casetele cu bijuterii ale Reginei Maria.

Conform ipotezei lansate de Vitalie Usturoi, placile de aur nu ar fi fost descoperite cand s-a sapat fundatia Castelului Peles, ci ele s-ar fi aflat in posesia Manastirii Sinaia, care, ca multe alte asezaminte vechi crestine, s-ar fi ridicat pe o capiste (n.n. vechi altar al cultului zalmoxian). Deci, aceste placi, s-ar fi pastrat de-a lungul secolelor, in grija initiala a preotilor precrestini, fiind apoi transmise urmasilor.

Amintim ca Manastirea Sinaia a fost construita in secolul al XVII-lea, de catre Spatarul Cantacuzino. Lucrarile au durat cinci ani, astfel ca, in 1695, manastirea a devenit functionala. Rolul ei era acela de a "oferi adapost sihastrilor din Bucegi" si de a apara drumul comercial ce lega Brasovul de Bucuresti. Initial, manastirea a gazduit 12 calugari. Carol I a acordat o atentie deosebita acestui lacas, in care Familia Regala a locuit in timpul vacantelor, vreme de 11 ani. Trebuie sa mai spunem ca mai multi cercetatori localizeaza in aceeasi zona muntele sfant al dacilor, Kogaionul, si raul lor sfant.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe