Cel mai greu diagnostic de pus: transsexualitatea. Medici si transsexuali vorbesc despre nenumaratele precautii si suferinte ce stau in spatele fericirii unei operatii de schimbare de sex.

Medicii ii spun boala, ei ii spun prizonierat intr-un corp de sex gresit si le cer acestora eliberarea. Transsexualitatea nu a rasarit insa ca o ciuperca dupa ploaie in urma revolutiei din ’89, ce a usurat simtitor moravurile romanesti. Cincisprezece persoane si-au capatat dreptul la sexul opus de la autoritatile comuniste si si-au refacut viata in concordanta cu noile si mult doritele inzestrari.

E drept insa ca, dupa revolutie, Institutul National de Medicina Legala „Mina Minovici” si Institutul de Endocrinologie „C.I. Parhon” s-au trezit cu mult mai multe cereri imperative de schimbare a sexului. „Atunci a fost o moda, am avut noi grija insa sa o stavilim”, spune profesorul dr.

Vladimir Belis, fost director al Institutului National de Medicina Legala (INML). Profesorul dr. Constantin Dumitrache de la Institutul Parhon precizeaza: „Cam noua din zece dintre cei care vin nu sunt transsexuali autentici, ci indusi de medicamente, de ziare ori au tulburari psihice. Si inainte de ’89, din cei vreo suta care pretindeau acest lucru, doar 15 am constatat ca erau autentici. Frecventa transsexualitatii in populatie este destul de mica, la baieti este de 1/400.000 de nou-nascuti, iar la fete e de 1/1.000.000”.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.