Social • 17 Ianuarie 2009 • 12:10
Prin ce furci caudine trece arta pana ce ajunge sa fie expusa in spatii publice? Mai exista spatii in care arta contemporana sa isi gaseasaca locul in fata privirilor? Mai exista curatori, istorici, investitori care sa sustina arta si pe artistii care o creaza?
La acest tip de meditatie a impins intalnirea de joi seara, de la Centrul de Introspectie Vizuala din Bucuresti, unde a avut loc vernisajul expozitiei "As soon as I open my eyes I see a film"/ "De indata ce deschid ochii vad un film" al carei curatoare este Ana Janevski, de la Muzeului de Arta Moderna din Varsovia - Polonia.

Expozitia “As soon as I open my eyes I see a film”, vernisata in Polonia, anul trecut, in perioada aprilie-iunie 2008, a fost printre primele evenimente construite de catre echipa de curatori ai Muzeului de Arta Moderna din Varsovia.

Punctul de pornire al expozitiei "As soon as I open my eyes I see a film"/ "De indata ce deschid ochii vad un film" a fost reflectarea fenomenului filmului (neconventional, experimental, underground, alternativ, de amator) in cine-cluburile anilor ’60, in Iugoslavia lui Tito. La Bucuresti, in spatiul stramt dar primitor al Centrului de Introspectie Vizuala, curatoarea expozitiei, Ana Janevski prezinta o selectie a unor creatii est-europene, puse sub simbolistica performantelor avangardiste si anti-artei, care au facut parte din expozitia de la Varsovia.

De fapt, chiar cercetarea manifestarilor artistice est-europene care primesc acea grea incarcatura politica din perioada comunista, devine tema centrala a evenimentelor care sunt prezentate de Muzeul de Arta Moderna din Varsovia.

Odata cu selectia de filme de avangarda create in cine-cluburile iugoslave din anii ’60-’70, curatoarea poloneza a adus la Bucuresti si povestea absurda a Muzeului de Arta din Varsovia, creat in aprilie 2005 si care a devenit, inainte de finalizarea constructiei (anul 2014), subiect de disensiune si scandal intre politicienii, artistii si arhitectii, din Polonia.

Acest scandal, Ana Janevski il explica ca fiind consecinta unei atmosfere post-traumatice, comune tarilor care au facut parte din fostul bloc comunist. Gandit sa devina un simbol al orasului Varsovia, semn al puterii si al afirmarii poloneze, acum, muzeul isi desfasoara activitatea intr-un fost magazin de mobila, dintr-un obisnuit bloc de apartamente, iar controversa arhitecturii sale minimaliste, care aminteste de Era Comunista, pare sa nu se fi sfarsit.

Dar faptul ca Muzeul de Arta Contemporana din Varsovia are acum un sediu temporar, de cele mai multe ori prea mic pentru proiectele atat de ambitioase ale artistilor si ale curatorilor, s-a dovedit a fi o provocare si nu un impediment, pentru ca echipa de curatori fara muzeu propune publicului sud-est european, o cercetare a artei din aceasta parte a continentului, prezentata prin seminarii, interventii in spatiul public, episoade de perform-art si vernisaje ale unor artisti mai putin cunoscuti.

La Bucuresti, in spatiul Centrului de Introspectie Vizuala, va putea fi gustat o parte din efortul curatorilor polonezi, nevoiti sa functioneze in conditii tensionate, chiar absurde, pe care le creaza opinia publica.

Astfel, in perioada 15 Ianuarie - 14 Februarie 2009, este deschisa expozitia "As soon as I open my eyes I see a film / De indata ce deschid ochii vad un film", despre arta experimentala care a luat nastere in Iugoslavia odata cu infiintarea cine-cluburilor de amatori. Filmele realizate si produse in cine-cluburile din Belgrad, Split si Zabreg erau caracterizate de o tendinta catre experimentare, in opozitie cu productia de film domestic si creatiile cinematografice standard. In aceeasi perioada, in Iugoslavia ia nastere si arta-video de pionierat care se dezvolta in jurul conceptualismului si structuralismului. Aflandu-si originile in literatura absurda, mai precis in anti-drama, atitudinea dominanta de negare a tendintelor oficiale a fost exprimata intr-o atmosfera generala de anti-arta, anti-tablouri, anti-grup, anti-reviste si, nu in ultimul rand, anti-film.

Selectia pe care a adus-o la Bucuresti poloneza Ana Janevski, nu il putea exclude pe Tomislav Gotovac, personalitatea care leaga intreaga perioada a pionieratului in filmul de avangarda.

Venind din mediul filmului, Gotovac a adus cateva caracteristici anume in noile practici artistice, prin primele sale filme experimentale si structuraliste realizate in cine-club-ul din Zagreb, decizia de a-si pune propriul chip in centrul majoritatii actiunilor sale, de a intreprinde actiuni artistice in spatiul public, de a sublinia relatia cotidiana cu mediul inconjurator precum si de a utiliza tehnici bazate pe proceduri de inregistrare.

Astfel, el a ocupat o pozitie si o strategie auctoriala specifica in cadrul artei noi a anilor '70, in timp ce lucrarile sale au dat nastere la diverse interpretari in spatele carora fiecare noua generatie vede noi intelesuri si impulsuri.

"As soon as I open my eyes, I see a film/ De indata ce deschid ochii vad un film", spune Gotovac, iar cuvintele lui devin subiectul expozitiei itinerante, aflata acum la Bucuresti.

Evenimentul, organizat de Centrul de Introspectie Vizuala Bucuresti/ Asociatia pepluspatru, este parte a programului ”Regional Express. Strategii institutionale, artistice si curatoriale in Europa Centrala si de Est", organizat cu sprijinul Republicii Croatia, MGT, Wacom, Square Media, Uniunea Artistilor Plastici

Parteneri media: 24FUN, REPUBLIK, Arhitectura, Arhitext, 9AM News, feeder.ro, liternet.ro, metropotam.ro.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.