Florin Piersic a jucat un rol secundar si la Securitate

O poveste care timp de peste 50 de ani a stat ascunsa in dosarele Securitatii iese astazi la iveala, datorita eforturilor unui cetatean de a afla cum anume a fost intemnitat tatal sau de catre regimul comunist. Documente din arhiva Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii ne arata dedesubturile a ceea ce a fost numit in epoca respectiva procesul „lotului Tomescu“. Astfel, dupa ce actorul Florin Piersic si tatal acestuia au mijlocit in 1958 corespondenta intre un preot antisemit din Romania si mitropolitul Visarion Puiu, aflat in Franta, Securitatea a arestat sapte oameni pentru infractiunea de uneltire contra ordinii sociale si favorizare la uneltire.

Primul arestat a fost preotul care ii daduse lui Piersic o scrisoare pe care trebuia sa o duca la Paris. Desi din documentele fostei Securitati rezulta ca au fost persoane-cheie in aceasta operatiune, nici Florin Piersic, nici tatal acestuia nu au fost citati la proces, iar in arhivele CNSAS nu exista nici un act din care sa rezulte ca au fost cel putin chemati la Securitate pentru audieri.

Dupa 1948, o serie de procese orchestrate de statul comunist au avut ca efect intemnitarea celor care aveau legaturi cu diferitele formatiuni politice, altele decat cea oficiala, dar in special a fostilor membri ai partidelor legionare. Printre acestia se aflau doi indivizi, pe numele de Marcel Adam si Constantin Tomescu, amandoi cuzisti, membri ai Partidului National Crestin, infiintat de profesorul A.C. Cuza dupa ce Corneliu Zelea Codreanu se desprinsese impreuna cu cativa apropiati din Liga Apararii Nationale Crestine, formatiune profund antisemita. Astfel, Codreanu a format gruparea paramilitara Legiunea Arhanghelului Mihail, iar Liga Apararii Nationale Crestine a fuzionat cu Partidul Agrar al lui Octavian Goga si a reusit sa intre la guvernare la sfarsitul anilor ’30, sub numele de Partidul National Crestin.

Relaxarea regimului comunist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej a facut ca, in 1955, Marcel Adam sa fie eliberat din inchisoare. Un an mai tarziu a iesit si Constantin Tomescu. Cum amandoi aveau domiciliul legal in Bucuresti, au inceput sa se intalneasca pentru a discuta despre situatia politica a tarii si despre soarta Partidului National Crestin, aflat atunci in ilegalitate. Asa cum reiese din actele detinute de CNSAS, inclusiv din interogatoriile la care a fost supus mai tarziu Tomescu, cele mai incinse discutii se duceau in jurul conducerii PNC. In 1957, Tomescu sustinea ca el era cel care trebuia sa preia fraiele puterii in partid, asa cum lasase cu limba de moarte A.C. Cuza sa se intample in cazul in care ar fi murit fiul sau, George Cuza.

Adam se arata neincrezator in privinta pretentiilor lui Tomescu si a organizat o ampla retea de comunicare intre membrii PNC, pentru a clarifica problema conducerii partidului si pentru a inchega un plan de actiune in ilegalitate. Pe post de casuta postala, unde soseau scrisorile destinate lui Adam, era casa fostului sofer al acestuia din urma, un anume Vasile Grigoras. De asemenea, dupa ce Marcel Adam citea scrisorile, le depozita tot acasa la Vasile Grigoras. Documentele Securitatii, obtinute de la CNSAS de fiul lui Vasile Grigoras, Dan, permit acum reconstituirea in buna masura a evenimentelor ce s-au petrecut in 1958 si in anii ce au urmat: arestarea a sapte oameni, implicarea lui Florin Piersic si a tatalui sau, Stefan Piersic, in transmiterea unui mesaj in strainatate de catre „uneltitori“ si lipsa de consecinte juridice asupra celor doi Piersic.

La inceputul anului 1958, Constantin Tomescu primeste o scrisoare neasteptata din exil. Ii scria mitropolitul Visarion Puiu, simpatizant al cuzistilor si ramas in Franta din 1944. In mod bizar, scrisoarea nu i-a fost expediata pe adresa din Bucuresti, unde avea domiciliul legal, ci la Schitul Cosna, din Muntii Bucovinei, acolo unde Tomescu statea din cand in cand dupa ce a iesit din inchisoare. Ocazia de a-i raspunde mitropolitului la scrisoare, dar si de a-i cere sfatul privind viitorul partidului in ilegalitate, i s-a ivit in primavara aceluiasi an, cand a revenit in Bucuresti cu prilejul sarbatorilor de Pasti. Iata ce avea sa declare Constantin Tomescu in timpul anchetei: „Fiind in Bucuresti, am dat un telefon lui Piersic Stefan, medic veterinar (…). Printre altele, acesta mi-a comunicat ca fiul sau, Piersic Florin, urmeaza sa plece in Franta, la un festival al filmului. Auzind aceasta, eu am notat adresa lui Visarion Puiu de pe scrisoare pe o bucata de hartie si am plecat spre Piersic Stefan cu scopul de a discuta cu fiul sau in sensul de a lua legatura cu Visarion Puiu si a-i comunica vesti despre mine“.

Constantin Tomescu si medicul veterinar Stefan Piersic, tatal lui Florin, erau prieteni vechi, de pe vremea cand doctorul nu plecase din Bucovina, iar Tomescu era profesor la Facultatea de Teologie din Cernauti. La randul sau, Stefan Piersic fusese si el detinut politic, condamnat la inchisoare intre 1952 si 1954 pentru apartenenta la Partidul Liberal al lui Gheorghe Tatarascu.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe