Social6 Ianuarie 200904:05

Lectura de 3 minute

2008 a fost un an bun pentru literatura romana – interesul editorilor straini fata de arta exotica a noului stat membru al UE s-a corelat fericit cu o foarte buna prestatie a ICR, care a finantat si ajutat mai multe traduceri ale volumelor romanesti. Interesul s-a indreptat atat spre Mircea Cartarescu, un nume deja consacrat pe piata europeana a cartii, cat si spre literatura tanara, reprezentata de nume ca Filip Florian, Dan Lungu, Florin Lazarescu.

Targul de la Frankfurt de anul acesta a pus in vedere o adevarata sete de carte a editorilor si publicului strain fata de Romania, exoticul stat din estul Europei, intrat de curand in Comunitatea Europeana – i-a asigurat Silviu Lupescu, directorul Editurii Polirom, pe spectatorii prezenti la prima editie a Festivalului International de Literatura din toamna anului abia sfarsit. Iar interesul – a detaliat editorul – priveste in special scriitorii tineri, martori proaspeti ai "rescrierii hartii Europei". Acest interes s-a cuplat cu o foarte buna activitate a Institutului Cultural Roman – beneficiind de un buget generos (pana la reducerea lui din aceasta toamna), acesta si-a putut face treaba si a sprijinit aparitia si traducerea de carti romanesti in afara tarii. Acest fapt a facut ca 2008 sa fie cel mai bun an al literaturii romane in materie de traduceri si editari pe piata externa.

Cartarescu, "nume de senzatie in lumea literara"

Anul 2008 a inceput sub auspicii favorabile pentru Mircea Cartarescu, a carui cariera internatioanla a crescut constant din 1992, cand a fost tradus in franceza, fiind nominalizat la Premiul Medicis. Versiunea in limba germana a "Aripii stangi" a fost aleasa "Cartea lunii ianuarie 2008" in Austria. Ea a fost publicata de prestigioasa editura austriaca Zsolnay si a fost votata drept "Cartea lunii" de 55 critici literari, avand 30 de voturi avans fata de urmatoarea nominalizata. La acea data, volumul se afla deja la al doilea tiraj, dupa ce prima editie, iesita pe piata in luna septembrie, s-a epuizat. Aparitia s-a bucurat de cronici elogioase in presa austriaca, germana si elvetiana, autorul fiind comparat cu Marcel Proust si James Joyce. Volumul a mai fost publicat anul trecut si in norvegiana, iar seducatorul "De ce iubim femeile" a fost publicat la Tel Aviv, Paris (Denoel), Frankfurt (Suhrkamp) si in limba poloneza.

Surpriza – semnalata la momentul respectiv de "Romania libera‘ – a venit spre sfarsitul anului, cand editia suedeza a "Aripii drepte", ultimul volum al trilogiei "Orbitor", a starnit un "buzz" neasteptat in presa din tara Nobelului, care l-a intampinat ca pe o capodopera, nesfiindu-se sa-l compare pe Mircea Cartarescu cu Dante – "atat de versatil si de incarcat de semnificatii este acest simbol (al fluturelui – n. red.), incat trebuie sa te intorci la «Divina comedie» a lui Dante pentru a gasi o carte care sa suporte comparatie. Dar si atunci trebuie sa te gandesti la faptul ca Dante este ucigator de sistematic, in timp ce Cartarescu foloseste imaginile care lasa cititorul cu respiratia intretaiata cu o stringenta aparent haotica, dar cu un fler care tinteste la fix".

Criticul suedez atinge punctul sensibil al romanilor: "Cartarescu isi are locul printre candidatii la Premiul Nobel pe cale sa devina la fel de permanenti precum secretarul permanent al Academiei. Se poate spune ca ar merita cu prisosinta premiul. Pentru valoarea lui ca scriitor asta n-are insa nici o semnificatie, caci valoarea nu e atinsa de decizia Academiei". In "Kristianstadsbladet", scriitorul Thomas Kjellgren a vorbit despre "un roman total, cu o admirabila constructie enciclopedica... Este greu sa vezi acest roman altfel decat ca pe un important reper al literaturii secolului XXI", in timp ce publicatia "Dagens Nyheter" a scris despre "o virtuozitate orbitoare... Pe scurt, un roman care... vrea sa sparga toate formele". "Sydsvenskan" il declara pe roman "un nume de senzatie in lumea literara": "Energia si incarcatura pe care o radiaza aceasta carte nu au corespondent in literatura contemporana".

"Uppsala Nya Tidning" conclude ca "impresia de ansamblu este aceea ca avem de-a face cu una dintre marile opere in proza ale noului secol", in timp ce Ola Gustafsson pariaza pe numele scriitorului roman pentru unul dintre Nobelurile viitorului.

Romania Libera

Sursa: Romania Libera



Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.