Tsunami in Marea Neagra

Deschiderea observatorului seismologic de la Eforie Nord readuce in atentia opiniei publice fenomenul cutremurelor. Romania, desi nu este un stat cu traditie in domeniul seismologiei, a recuperat mult in ultimii opt ani. Echipamente de ultima ora, transmisie online de date cu intregul Glob, specialisti, toate intr-o incercare contra cronometru cu natura – previziunea cutremurelor.

"Ochiul" din pamant

Inginerul Ioan Verdes este administratorul noului centru de la Eforie. Observatorul seismologic recent inaugurat e o copie la scara mai mica a centrului din Bucuresti. Softuri speciale permit monitorizarea si transmiterea de date in timp real cu toti senzorii din tara si strainatate. In timp ce inginerul ma introduce in lumea complicata a senzorilor seismologici, pe unul dintre ecranele camerei de comanda se aprinde un mic triunghi rosu. "Este o statie. In zona Vrancea se produce un cutremur de mica intensitate", imi spune inginerul. Conectat la sistemul international, centrul de la Eforie nu scapa nici un amanunt. Mai aflu ca in subsolul observatorului, intr-o camera special amenajata, au fost montati senzori experimentali. La prima vedere par niste cilindri negri, lipsiti de importanta.

Pot percepe insa miscari tectonice de pe celelalte continente. Podeaua pe care calc este, de fapt, un bloc de beton, independent de restul cladirii, prin intermediul caruia sunt transmise miscarile pamantului. Amplasarea senzorilor este atent studiata. Inaintea seismologilor vin geologii, care analizeaza terenul si indica zonele cele mai "curate" pentru amplasarea senzorilor. Pretul unei singure astfel de componente poate ajunge la 60.000 euro, in functie de model si performante. In cazul echipamentelor achizitionate de romani, de provenienta americana, durata de exploatare este de 15 ani, iar riscul defectelor de fabricatie – zero.

Departe de Europa

Asa cum am mentionat mai sus, Romania este la inceput de drum in acest domeniu. Pana in 1989, relatiile cu Occidentul aproape nu existau. Aparatura invechita provenea din fosta URSS si China. Dupa momentul 1989 situatia s-a schimbat. Vechile inregistratoare cu cilindru au fost inlocuite cu computere, iar numarul mare de senzori instalati au permis predictii in timp real. Relansarea domeniului a fost facuta insadupa anul 2000, o data cu implementarea tehnicii americane. "In prezent, avem functionale 52 de echipamente in timp real (senzori care transmit si prelucreaza online informatiile seismice). In Dobrogea vor fi amplasate alte o suta de echipamente", a precizat inginerul Constantin Ionescu, directorul tehnic al Institutului National de Fizica a Pamantului.

Valul ucigas

Fenomenul tsunami s-a manifestat ultima data in anul 1901. La 31 martie, la est de capul Shabla-Kaliacra (nord-estul Bulgariei), aproximativ 30 kilometri in largul marii, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter la o adancime de 15 kilometri sub fundul marii, in urma caruia s-a format un val seismic de cinci metri inaltime cu efecte locale resimtite in zona litoralului romanesc si bulgaresc.

Cutremurul submarin a fost resimtit in Muntenia si sudul Moldovei cu o intensitate de 5-6 pe scara Mercalli. Valurile de 4-5 metri nu sunt o raritate in Marea Neagra, cunoscuta drept una dintre cele mai violente mari, insa in cazul tsunami situatia este cu totul alta.

Miscarile tectonice subacvatice disloca o cantitate imensa de apa pe toata adancimea marii, si nu doar la suprafata, ca in cazul furtunilor. Imensa masa de apa pusa in miscare de tsunami nu a putut fi pana acum evaluata cantitativ.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe