Mai multi generali, fosti militari, membri ai societatii civile, dar si persoane publice precum Mioara Roman, Razvan Theodorescu, Dinu Sararu sau Gelu Voican Voiculescu au semnat o petitie online, pentru gratierea si reabilitarea generalului Victor Stanculescu.
In petitia semnata de aproximativ 150 de persoane si postata pe site-ul www.petitieonline.ro , Victor Stanculescu este numit "un legendar general al Armatei Romane", motiv pentru care Traian Basescu ar trebui sa-i acorde "gratierea prezidentiala". In plus, semnatarii petitiei considera ca, in acest fel, s-ar repara o "decizie halucinanta, data de o justitie inecata in puroiul infectiilor de interese si influente".

Aceeasi petitie a fost postata si pe un site recent construit, care poarta numele generalului Stanculescu, www.victor-stanculescu.ro . Pe pagina respectiva, au fost publicate, in facsimil, mai multe declaratii de sustinere semnate de persoane cunoscute cum ar fi: criticul de arta Razvan Theodorescu, Gelu Voican Voiculescu, jurnalistul Doru Braia, Mioara Roman, scriitorul Dinu Sararu sau directorul general al Bibliotecii Metropolitane Bucuresti, Florin Rotaru.

"Am semnat petitia, deoarece consider ca este o flagranta nedreptate, deoarece, strict in legatura cu dosarul de la Timisoara, generalul Stanculescu nu se face vinovat si nu are responsabilitate pentru nimic din ce s-a intamplat acolo. A fi condamnat la pedeapsa asta numai pentru ca a fost acolo este total nedrept", a declarat, pentru NewsIn, Gelu Voican Voiculescu.

Voican Voiculescu considera ca "generalului Stanculescu nu i se poate imputa niciun fel de ordin care sa-l fi dat atunci. Omului acesta i se datoreaza victoria revolutiei, deci, chiar libertatea judecatorilor care l-au condamnat acum. Aceasta sentinta a judecatorilor a fost infleuentata de cei care regreta cadearea lui Ceausescu", a mai spus Gelu Voican Voiculescu.

De asemenea, academicianul Razvan Theodorescu sustine, la randul sau, ca sentinta data impotriva generalului Stanculescu reprezinta "una dintre rusinile nationale". "Daca nu ar fi fost ordinul lui Stanculescu, dat intr-o vreme in care Ceausescu era inca activ, de retragere a trupelor in cazarmi, indraznesc sa spun ca noi, cei care am fost in noaptea de 21 decembrie 1989 si dimineata, pe 22, pe strazi, cand ne continuam activitatea dezlanat si dezordonat pe strazile capitalei, am fi fost una cu pamantul. Eu nu stiu ce a facut Staculescu la Timisoara", a afirmat, pentru NewsIn, Razvan Theodorescu.

Theodorescu a mai declarat ca Stanculescu este "in felul sau, un erou al revolutiei. A aduce la judecata un om caruia ii datoram libertatea noastra este, pe alocuri, o marsavie, ba, chiar mai mult de atat, este o prostie".

Unul dintre initiatorii petitiei pentru gratierea generalului Stanculescu este Francisc Toba, actual candidat pe listele PSD Maramures, pentru un post de deputat.

"Este un demers civic, un demers umanitar pe langa presedintele Romaniei, care are un drept constitutional. Noi nu facem niciun comenatriu asupra solutiei juridice. Aceasta poate fi atacata prin doua variante: una este redeschiderea cazului, daca exista elemente noi, sau apelul la CEDO. Nu mi se pare normal ca un general de patru stele sa stea printre borfasii de rand, mai ales la sanatatea lui", a explicat Francisc Toba, motivele pentru care a initiat acest demers.

De numele lui Francisc Toba, militar de cariera, se leaga si dosarul revolutiei de la Sibiu, cand acesta a fost anchetat pentru tentativa de omor, dupa ce, in timpul evenimentelor, ar fi permis scoaterea ranitilor din spitalul pe care avea ordin sa-l pazeasca, iar, ulterior, acestia au fost dusi la o unitate militara si tinuti sub paza armata, fara sa primeasca ajutor medical.

In replica, avocatul lui Victor Stanculescu, Alice Draghici, a declarat, pentru NewsIn, ca demersul initiat de sustinatorii generalului este "laudabil", dar ca va avea sanse mici de reusita, deoarece nu sunt respectati pasii legali. "Intai, trebuie sa vina decizia de la Inalta Curte de Casatiei si Justitie. Apoi, trebuie sa se depuna o copie legalizata, dupa decizie, la Ministerul Justitiei, pentru un aviz consultativ al ministrului justitiei. Se mai ataseaza si o fisa de cazier si alte acte. E un mic dosar acolo. Ce au facut ei este doar un demers prietenesc", a mai afirmat Alice Draghici.

Avocatul Draghici a spus ca, dupa ce va intra in posesia deciziei completului de noua judecatori de la Inalta curte, va face toate demersurile necesare pe langa presedintele Traian Basescu, pentru gratierea generalului Stanculescu. "Vreau sa fac lucrurile in ordinea fireasca si sa depun un dosar complet, ca sa nu fie restituit. Vreau sa fac totul astfel incat cererea de gratiere sa fie admisibila la momentul respectiv".

Petitia este semnata de Asociatia "Semper Fidelis" si sustinuta de Federatia Nationala a Revolutionarilor din Romania, Liga Nationala a Luptatorilor din Decembrie 1989 si Blocul National al Revolutionarilor 1989-Romania.

Potrivit statutului asociatiei, postat pe site-ul www. semperfidelis.ro, scopul "Semper fidelis" este "crearea unui cadru organizat de promovare si valorizare a experientei, pregatirii profesionale, sentimentelor nationale si calitatilor morale ale membrilor societatii civile care au lucrat sau lucreaza in domeniul securitatii nationale, in forma unui think-tank pe acest domeniu, care sa reprezinte un interlocutor specializat si credibil al institutiilor de stat si private din domeniul securitatii nationale, intr-un stat de drept". Asociatia este rezultatul initiativelor si actiunilor unor cadre militare in rezerva.

Gelu Voican Voiculescu a participat activ la evenimentele din timpul Revolutiei din decembrie 1989. El a luat parte ca delegat al Frontului Salvarii Nationale, alaturi de generalul Victor Atanasie Stanculescu si de Virgil Magureanu, la procesul intentat lui Nicolae Ceausescu din 25 decembrie 1989 si la executia liderului comunist. Tot el s-a ocupat si de inhumarea sotilor Ceausescu. Dupa Revolutia din decembrie 1989, el a detinut functia de vice prim-ministru in primul guvern provizoriu si responsabil cu controlul serviciilor secrete (28 decembrie 1989 - 28 iunie 1990).

Razvan Theodorescu a devenit imediat dupa evenimentele din 1989, pe 9 februarie 1990, presedinte al Radioteleviziunii Romane. Mandatul sau in fruntea Societatii Romane de Televiziune, incheiat in 1992, a fost unul controversat, Razvan Theodorescu fiind acuzat de manipularea opiniei publice si implicare in mineriada din iunie 1990.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.