Scoala si salariul aduc jurnalistii pe calea cea buna

Aviz presei mioritice: un studiu realizat in Statele Unite arata ca ziaristii dovedesc
un grad de moralitate neasteptat de mare, in pofida scandalurilor existente si la ei. Etica jurnalistica, sugereaza documentul, se poate sustine prin educatie, autonomie profesionala si, implicit, prin lipsa unor constrangeri economice directe asupra ziaristului.

Scandalurile care au zdruncinat in ultima vreme lumea presei romanesti, de la obedienta posturilor publice fata de autoritati la cazurile de santaj economic, de la "sponsorizarea" unor calatorii in strainatate pana la abuzurile din presa locala, au declansat in cadrul breslei numeroase discutii privind profesionalismul si, mai ales, moralitatea jurnalistilor din tara noastra. Asemenea dezbateri asupra unei chestiuni dificil de cuantificat pot fi indrumate spre rezultate concrete cu ajutorul unui studiu dat recent publicitatii, referitor la moralitatea jurnalistilor americani.

Evaluarea efectuata de doi profesori universitari, ambii fosti ziaristi, arata ca, dintre grupurile active in diverse domenii profesionale, jurnalistii dovedesc un grad de moralitate exceptional. Ei sunt intrecuti, din acest punct de vedere, doar de filozofi si de cadrele academice, de medici si de studentii la medicina. Astfel, ziaristii ii surclaseaza pe reprezentantii altor categorii in care moralitatea este considerata un element-cheie al profesiei, precum oamenii de afaceri sau militarii.

Profesorii Lee Wilkins, de la Universitatea din Missouri, si Renita Coleman, de la Universitatea de Stat din Louisiana, au evaluat gradul de moralitate a ziaristilor in functie de mai multi parametri: implicarea in jurnalismul de investigatie, autonomia activitatii profesionale personale in cadrul institutiei de presa, un nivel mediu de religiozitate, asimilarea deontologiei profesionale si judecarea propriilor demersuri in comparatie cu reguli externe, cum ar fi legislatia.

Diplome putine

Punctajul ridicat inregistrat de ziaristi in acest studiu este pus in principal pe seama educatiei, avand in vedere ca doar 8% din participantii la studiu s-au rezumat la liceu. Peste 60% au facut masterul si sunt licentiati in jurnalism sau in domenii conexe, iar alti 20% au urmat studii superioare de profil.
In Romania, lucrurile stau mult mai sumbru din acest punct de vedere. Desi numarul institutiilor academice de profil jurnalistic este in crestere, la fel si numarul de locuri la facultatile respective, interesul pentru astfel de studii a scazut in ultimii ani, spune Luminita Rosca, prodecan la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii.

Potrivit Luminitei Rosca, jurnalismul se preda in toate marile centre urbane din tara, insa numarul studentilor este inca foarte redus - doar cateva sute la nivel national. Dintre acestia, multi se retrag pe parcurs, urmeaza sectii de jurnalism la facultati de alt profil sau, la sfarsitul studiilor, intra in alte ramuri de activitate, precum relatiile publice sau publicitatea. Iar numarul de absolventi ramane in continuare foarte mic. In cadrul FJSC, in ultimul deceniu si jumatate au absolvit in medie, anual, 75 de studenti (100 in prezent), dintre care doar o parte au intrat in presa.

Motivatia salariala

Numarul foarte mic de jurnalisti cu studii superioare contrasteaza cu totalul de aproximativ 20.000 de ziaristi din mass-media romanesti. Cifra e vehiculata de Cristi Godinac, liderul MediaSind, uniunea sindicala a jurnalistilor din Romania. Potrivit acestuia, deoarece mai ales in presa regionala se lucreaza "la negru" sau exclusiv pe drepturi de autor, numarul ziaristilor este mult mai mare decat cifra oferita de ultimele date statistice in domeniu, din 2003. Date care indica existenta a circa 11.700 de angajati cu carte de munca in presa romana.
Godinac afirma ca, desi in mass-media centrale salariile sunt, in medie, mai mari decat in tara, majoritatea ziaristilor din Romania beneficiaza de "salarizarea unui muncitor necalificat". Adica putin peste salariul minim pe economie. Pe alocuri, un CV care include o licenta universitara presupune un salariu de 1,5 ori mai mare, ceea ce ridica nivelul de salarizare undeva pe la 6-8 milioane de lei, cu sporuri incluse.

Lipsa educatiei si problemele financiare conditioneaza substantial activitatea jurnalistica, in situatia in care, potrivit studiului lui Coleman si Wilkins, autonomia si studiile sunt elemente-cheie in etica jurnalistilor.
Un alt studiu, apartinand publicatiei "American Journalism Review", arata ca, in ultimii ani, multumirea jurnalistilor din SUA fata de munca pe care o depun a crescut simtitor, inclusiv datorita numarului mai mare de absolventi de facultate in domeniu, absolventi care, in conditiile actuale de concurenta, beneficiaza de salarii de pana la 43.000 $ anual - mult peste media de aproape 37.000 $ la nivelul tuturor domeniilor de activitate.

Harta morala a Americii

Studiul intreprins de academicienii Lee Wilkins si Renita Coleman se bazeaza pe puncte cumulate in urma raspunsurilor si explicatiilor date de participanti la intrebari privind diverse dileme etice. Este vorba despre "etapele de dezvoltare morala ale lui Kohlberg", un sistem de evaluare psiho-sociologica aplicat in diverse ramuri profesionale sau grupuri sociale de la aparitia sa, in urma cu peste 30 de ani. Timp in care s-a putut contura un "clasament" al moralitatii, dupa cum urmeaza:
1. Filozofi/academicieni - 65,10 puncte
2. Studenti si rezidenti in medicina - 50,20 puncte
3. Medici practicanti - 49,20 puncte
4. Jurnalisti - 48,68 puncte
...
11. Marina militara - 41,60 puncte
...
13 Adulti in general - 40,00 puncte
14. Oameni de afaceri - 38,13 puncte
15. Studenti ai scolilor de afaceri - 37,40 puncte
16. Elevi de liceu - 31,00 puncte
17. Detinuti - 23,70 puncte
18. Elevi din clasele IX-X - 20 puncte

Publicul are opinii diferite

Opinia publica din Romania si cea din SUA manifesta idei contrare informatiilor oferite
de specialisti. In conditiile in care scandalurile legate de presa si dezbaterile privind "moralitatea" acesteia s-au inmultit in ultima vreme, romanii plaseaza televiziunea si radioul printre principalele institutii in care au incredere (71%), dupa Biserica, Armata si organismele Uniu-nii Europene, conform ultimului Eurobarometru al opiniei publice prezentat de Delegatia Comisiei Europene la Bucuresti.
In schimb, in Statele Unite discutiile legate de practicile din presa, care au determinat
demisii rasunatoare la institutii precum "Newsweek", "New York Times" sau CBS,
au produs o scadere rapida a increderii americanilor in mass-media. Potrivit unui studiu din noiembrie anul trecut, numai 23% din populatie crede ca presa are standarde etice demne de incredere.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe