Reprezentantii CSM au sustinut inca o data, ca nu incearca sa secretizeze declaratiile de avere ale magistratilor, acuzand ca se doreste sa se puna "botnita" Consiliului si precizand ca pentru sesizarea neconstitutionalitatii Legii ANI ar fi votat si ministrul justitiei, Catalin Predoiu, relateaza NewsIn.

CSM a organizat, ieri, o conferinta de presa, dupa ce institutia a fost criticata inclusiv de presedintele Basescu si de reprezentanti ai Comisiei Europene, din cauza ca a sesizat Avocatul Poporului cu privire la Legea ANI. Astfel, membrii Consiliului, in frunte cu presedintele Lidia Barbulescu, au sustinut ca ideea de a contesta constitutionalitatea Legii ANI a venit din partea unui judecator din tara, care a facut o sesizare catre CSM, in care ii ruga sa analizeze situatia caracterului public al declaratiilor de avere.

"Niciun moment CSM nu a spus ca ar fi benefic ca aceste declaratii sunt sau nu bine de a fi publicate. CSM considera ca declaratiile de avere sunt de interes public", a afirmat Lidia Barbulescu, dupa ce CSM a fost acuzat ca vrea sa tina la secret declaratiile de avere si interese ale magistratilor. De altfel, Barbulescu a acuzat interesul exagerat al presei asupra acestui subiect, spunand ca este o falsa problema.

La randul sau, Dan Lupascu, membru CSM, a spus ca decizia de a sesiza Avocatul Poporului a fost luata cu unanimitate de voturi si ca CSM este "interesat in grad inalt de respectarea Constitutiei". El a afirmat ca nu se doreste blocarea ANI, mai mult, CSM ar fi sustinut Agentia. Lupascu a acuzat, insa, presiunile venite din partea presei. "Cand am intrat in magistratura, am jurat sa respectam Constitutia si legile tarii. Doriti botnita CSM-ului? Asa ceva nu veti obtine cel putin in acest mandat", a spus judecatorul.

Dan Lupascu a mai aratat ca contestarea publicitatii declaratiilor de avere, pe care CSM o contesta la Avocatul Poporului, ar viza doar protectia datelor cu caracter personal, adica adresele magistratilor.

Lupascu a sustinut ca CSM a facut sesizarea privind publicitatea intregii declaratii de avere, pentru ca aceasta prevedere din Legea ANI face referire la datele cu caracter personal ale magistratilor.

"Formatul anexei (n.r.formularul pentru declaratia de avere) face corp comun cu legea", a afirmat Lidia Barbulescu, incercand sa explice de ce a fost sesizata neconstitutionalitatea Legii ANI.

"CSM este, din 2005, vanat si nu se doreste ca CSM sa aiba puteri sporite. In acest sens, urmariti Legea CSM, care prevede mandat doar de un an presedintelui", s-a aparat Barbulescu.

Pe de alta parte, membrii CSM l-au criticat pe ministrul justitiei, Catalin Predoiu, care ar fi votat, la sedinta din 18 septembrie, pentru sesizarea Avocatului Poporului. "Nimeni nu a solicitat atunci un punct de vedere, nici ministrul Predoiu, care a fost prezent in sala", a declarat seful CSM. Totusi, ministrul Predoiu a trimis CSM o scrisoare, vineri, dupa criticile primite pe acest subiect.

Dan Lupascu a afirmat, insa, ca s-a votat in unanimitate pe 18 septembrie, pentru ca nimeni nu si-ar fi pus "problema ca vrem sa ne impotrivim ANI. Nu asta a fost intentia noastra", a afirmat judecatorul, care a mai spus ca exista pericolul ca, din cauza acestui scandal, sa apara in raportul Comisiei Europene acuze neintemeiate, "acuze care nu sunt intotdeauna verificate".

CSM a sesizat Avocatul Poporului impotriva caracterului public al declaratiilor de avere, potrivit documentului trimis institutiei pe 3 octombrie, si nu a contestat doar caracterul public al adreselor magistratilor din aceste declaratii, asa cum au sustinut, luni, reprezentantii Consiliului.

CSM a transmis doua adrese catre Avocatul Poporului, prima legata de neconstitutionalitatea intregii Legi ANI, iar in a doua a criticat doar caracterul public al declaratiilor de avere. Astfel, potrivit sesizarii din 3 octombrie semnate de Lidia Barbulescu, presedintele CSM, Consiliul a trimis Avocatului Poporului un nou document pentru a face precizari si a indrepta o "eroare" care a fost inclusa in prima sesizare. CSM tine sa precizeze ca, "desi obiectul dezbaterilor purtate in plen a vizat numai situtia publicitatii declaratiilor de avere si de interese, in cuprinsul adresei transmise dumneavoastra s-a facut referire din eroare si la alte dispozitii analizate in considerentele deciziei mentionate, respectiv la corespondenta acestora cu unele prevederi din Legea nr. 144/2007."

Lidia Barbulescu sustine, in concluzia precizarii din 3 octombrie transmise Avocatului Poporului, ca solicitarea CSM vizeaza sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate "numai in privinta dispozitiilor referitoare la publicitatea declaratiilor de avere si de interese din Legea nr.144/2007, cu modificarile si completarile ulterioare".

Documentul semnat pe 3 octombrie de Lidia Barbulescu intra in contradictie cu declaratiile reprezentantilor CSM de luni, potrivit carora Consilul contesta doar caracterul public al datelor personale din declaratiilor de avere, respectiv adresele acestora, si nu caracterul public al intregii declaratii.

Precizarile de luni ale CSM au fost facute dupa ce presa a criticat faptul ca CSM ar dori, prin acest atac la Legea ANI, sa tina la secret declaratiile de avere si interese ale magistratilor

Intreg scandalul, in urma caruia CCR a criticat CSM ca provoaca o confuzie publica, iar presedintele Basescu a afirmat ca CSM incearca sa blocheze ANI, a pornit de la un comunicat transmis de Transparency International Romania pe 2 octombrie. TI-Romania a criticat, in acel comunicat, faptul ca CSM sesizeaza neconstitutionalitatea Legii 144 din 2007 privind functionarea ANI, facand referire la atitudinea discretionara a puterii judecatoresti.

Dupa criticile Transparency, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a dat un comunicat de presa, in care a sustinut ca sesizarea Avocatului Poporului “reprezinta un gest de normalitate, prin care se urmareste ca pentru aceeasi situatie sa existe reglementari identice pentru a se asigura egalitatea cetatenilor in fata legii, fie ei chiar magistrati”.

In acel comunicat, CSM facea referire la toate dispozitiile deciziei din aprile a CCR, care faceau trimitere la declararea si controlul averii demnitarilor si magistratilor si nu trimitere directa la caracterul public al declaratiilor de avere.

Aceasta precizare a fost facuta a doua zi, 3 octombie, cand a fost trimisa si a doua solicitare la Avocatul Poporului.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.