Sute de mii de maghiari vor disparea din Romania in 30 de ani

ISPMN, aflat in subordinea Guvernului, a lansat primele sapte cercetari ale seriei „Studii de atelier. Cercetarea minoritatilor nationale din Romania“, ce abordeaza teme precum dinamica etno-demografica a minoritarilor, segregarea etnica sau migratia si pot fi descarcate in format electronic, in mai multe limbi, de pe site-ul institutiei clujene.

ISPMN isi propune, potrivit sociologului István Horváth, unul dintre editorii primei serii, sa scoata anual minimum 12-15 de astfel de studii si sa realizeze si in jur de 30 de baze de date cu cercetarile de pana acum pe minoritatile romane. „Studiile de atelier sunt un intermediar intre notele de teren si articole foarte bine lucrate pentru reviste de specialitate, care vrem sa constituiebaze de dezbatere, informatiile cuprinse fiind accesibile tuturor celor interesati“, ne explica Horváth.

In primele dintre ele, cercetatorii Kiss Tamás si Csata István surprind evolutia demografica a populatiei maghiare din Romania, dand viata unei etnii in continua scadere dupa ’90, una care va ajunge de la peste 1.400.000 de suflete in 2002 la putin peste un milion in 2032. Kiss Tamás traseaza cauzele acestui declin pentru Cotidianul: „Procesul de imbatranire este mai evoluat in cazul maghiarilor, pentru ca, in ultimele decenii ale secolului trecut, emigrarea lor a fost mult mai masiva decat a romanilor, iar fertilitatea femeilor maghiare a fost sub media nationala pana in anul 2000“. Se observa si o descrestere a populatiei scolare si o deteriorare a structurii pe varste in randul etniei.

Pe de alta parte, Veres Valér, colaborator al ISPMN, a comparat identitatea minoritatilor maghiare din bazinul carpatic, observand ca respondentii de aici au in centrul identificarii colective sentimentul de a fi maghiar. „Aceasta identificare cu maghiarimea e pur culturala, intrucat majoritatea minoritarilor maghiari considera ca patria lor e ori tara, de exemplu Romania, ori regiunea istorica in care traiesc, Transilvania in cazul studiului, iar nu Ungaria“, ne explica el, precizand ca aproape 60% dintre maghiarii transilvaneni ar alege sa traiasca in Romania si daca ar fi liberi sa aleaga si spun ca nu au fost discriminati niciodata. In plus, cercetatorul István Székely si-a propus sa familiarizeze publicul roman si cu practicile electorale ce pot fi adoptate de state pentru a lasa minoritatile sa participe la deciziile politice, luand cazurile a 16 tari din lume, dupa cum spune pentru Cotidianul.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe