Un saptamanal german critica dur decizia Parlamentului European privind acceptarea de noi membri in UE

Saptamanalul german "Der Spiegel" a publicat, la inceputul acestei saptamani, un articol extrem de critic fata de stadiul adaptarii Romaniei si Bulgariei la normele europene, informeaza Deutsche Welle, intr-un amplu material publicat, ieri, pe site-ul sau Internet. Postul de radio citeaza articolul publicat in "Der Spiegel", care titreaza "Ori cu capul de piatra, ori cu piatra de cap" si care se arata indignata de votul Parlamentului European, care permite integrarea "unora dintre cele mai sarace tari", unde "bandele mafiote si coruptia sint la ordinea zilei".

"Der Spiegel" mentioneaza declaratiile "dezarmant" de oneste ale presedintelui Romaniei, Traian Basescu, potrivit carora aproape toate institutiile statului sunt afectate de coruptie, iar Romania nu este inca pregatita de aderare. Publicatia critica in principal atitudinea autoritatilor europene si a principalelor tari membre UE, care, desi au auzit avertismentele, au optat "in favoarea ignorarii lor". Semnarea Tratatelor de aderare cu Romania si Bulgaria, lunea viitoare, este sanctionata vehement de revista, care califica drept "insolenta" decizia autoritatilor europene, care "au nesocotit realitatile date, precum si grijile si temerile alegatorilor lor".

Neincrederea europenilor

Publicatia atrage atentia ca, desi la Bruxelles se prefigureaza o noua runda a extinderii, care ar viza Turcia si Croatia, "neincrederea cetatenilor europeni fata de statele candidate continua sa creasca in pofida optiunilor contrare ale guvernelor occidentale". "Der Spiegel" deplange desconsiderarea criticilor "tot mai extinse referitoare la birocratii din Uniune, la incapacitatea organizatiei de a asimila noile state si la intentia includerii Turciei".

Rehn, constient de pericol

Pe de alta parte, conform articolului, comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, constient de scepticismul tot mai mare al cetatenilor europeni, asteapta cu extrema incordare referendumul francez de la 29 mai, care ar putea decide viitorul continentului. Riscul respingerii proiectului constitutional european in Franta este semnalat de numeroase sondaje care arata ca adversarii Constitutiei sunt majoritari. Esecul referendumului ar provoca o criza grava in Europa, iar Der Spiegel subliniaza ca "o Europa care accelereaza in continuare extinderea fara sa fie in stare sa-si reformeze din temelii propriile institutii" ar reprezenta un cosmar. Publicatia este de parere ca includerea Romaniei si Bulgariei ar face ca Uniunea sa fie "mai complicata si chiar si mai dificil de guvernat decat pina acum".

Comparatia cu Letonia

Revista atrage atentia asupra venitului scazut pe cap de locuitor din cele doua state, facand o comparatie cu Letonia, cea mai saraca tara inclusa pana acum in UE, dar unde castigul mediu este aproape dublu. Totusi, Der Spiegel recunoaste ca ritmul cresterii economice anuale din Romania si Bulgaria este impresionant, anuntind recuperarea handicapului fata de UE.

Parlamentul si rromii

"Der Spiegel" evoca si contrastele sociale puternice, vizibile chiar pe strada, "intre pompoasa cladire a Parlamentului din Bucuresti construita de dictatura ceausista si locuintele mizere ale rromilor din apropiere sau drogurile ingurgitate de fetele minore care se prostitueaza in cartier".

Dincolo de Dunare

In cazul Bulgariei, revista critica nu doar saracia, ci si conflictele dintre bandele mafiote, sustinand ca toate acestea sunt departe de o veritabila normalitate europeana. Publicatia din Hamburg insista asupra sistemelor judiciare ineficiente si a problemelor care influenteaza aplicarea legilor, citandu-l pe Olli Rehn, care a subliniat in privinta Romaniei ca "reformarea aparatului justitiei este prioritatea absoluta".

Intre dominicani si iranieni

Atat Romania, cat si Bulgaria "au fost tintuite la stalpul infamiei din pricina debordantei coruptii", releva Der Spiegel, amintind ca, in acest domeniu, "Romania se afla departe in urma statelor europene, indicele global al coruptiei asigurand Bucurestiului un loc alaturi de Republica Dominicana sau Iran". Cu toate acestea, saptaminalul german recunoaste ca presedintele Romaniei si noul Guvern al premierului Calin Popescu-Tariceanu au lansat, de la preluarea puterii, semnale pozitive, iar Basescu a demonstrat o candoare fara precedent "punand fara ocolisuri degetul pe rana coruptiei, calificata drept pericol la adresa sigurantei nationale".

Securisti si nomenclaturisti

Publicatia evidentiaza implicarea fostilor nomenclaturisti si securisti in mafia celor care s-au imbogatit prin privatizari, dar mentioneaza si dorinta Guvernului roman de a investiga aspectele criminale ale tranzitiei, planurile de actiune ale Executivului, solicitate de UE, anchetele PNA si perspectiva sanctionarii pentru coruptie si abuz de putere a baronilor locali si a fostilor guvernanti.

Potrivit "Der Spiegel", "Nastase poarta impreuna cu tovarasii sai raspunderea pentru o lunga lista de pacate politice, intre care presiunile exercitate de social-democrati asupra justitiei, de pilda prin numirea presedintelui Curtii Supreme nu pe criterii de competenta, ci politice, si asupra presei (independente), amutite cu ajutorul unui val de actionari in judecata a ziaristilor critici". Amplul articol deplange "prezenta fostilor securisti ceausisti la parghiile puterii economice, sociale si politice", precum si absenta lustratiei, "sistematic blocate de fostii guvernanti, din pricina legaturilor dintre pesedisti si fostul aparat represiv" comunist. "Daca negociati cu romanii, este cazul sa plecati de la premisa ca Securitatea se afla si ea la masa", afirma un diplomat citat de Spiegel. "Majoritatea populatiei spera ca aderarea la UE sa demoleze structurile corupte", scrie publicatia, citand un expert german. In fine, revista nu uita sa aminteasca si de acuzatiile de coruptie planand asupra dosarului Flota si asupra presedintelui Traian Basescu.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.