Seful PNL Vaslui, Ion Vranceanu, a gaurit bugetul cu 122 miliarde lei

Folosind metode invatate de la fostul sau coleg de afaceri Corneliu Iacobov, liberalul-sef de la Vaslui, Ion Vranceanu, a pus mana pe ditamai combinatul de vinificatie, lasand in urma datorii de 122 miliarde de lei in contul statului. Cu o simpla creanta de 6 miliarde de lei, purtata din mana in mana mai bine de 5 ani, beneficiind si de ajutorul executorului judecatoresc Adrian Gutu, liberalul Vranceanu i-a lasat pe finantisti cu datorii neachitate de peste patru milioane de dolari, bani care nu vor mai putea fi recuperati. Aceasta, dupa ce aproape un an de zile, in 2003, a acuzat finantele locale de complicitate la ruinarea firmei husene Vidisamp.

Firele acestei povesti incredibile, prin care cu o hartie de 6 miliarde de lei Vranceanu a pus mana pe Combinatul de Vinificatie, bun evaluat la 120 si ceva de miliarde, duc catre anii in care acesta, proaspat ajuns la Vaslui tocmai de la Bacau, tuna si fulgera impotriva autoritatilor judetene in afacerea de la Vidisamp. Implicat in aceasta masinatiune si ajuns proprietar peste combinat, Vranceanu a facut in 2003 un scandal monstru, acuzand finantele Vaslui si fostul prefect al judetului de implicare in jaful de la Vidisamp. Praful refuza sa se depuna peste scandalul facut de Vranceanu in 2003, iar faptele se arata din ce in ce mai mult sub fata lor penala.

De la Vranceanu la Vranceanu, "via" Adrian Gutu

Toata tarasenia, care in conditiile noului proiect de lege ce asimileaza evaziunea fiscala cu crima poate ajunge subiect de dosar de cercetare penala, porneste de la un credit luat in 1998 de conducerea de atunci de la Vidisamp, in valoare de 5 miliarde de lei. Pentru a primi acest credit pe productie, firma huseana a ipotecat catre Banca Agricola (transformata ulterior in Raiffeisen Bank) sediul Combinatului de Vinificatie, plus cramele din zona Recea. In cursul anului 2002, dupa ce Vidisamp a intrat pe panta falimentului, Raiffeisen Bank a cesionat suma cu care Vidisamp era datoare catre SC Transamerican 2000 SRL Calarasi. Firma din Calarasi a ruinat efectiv societatea Vidisamp. In 2002, aceasta a livrat catre mai multe firme-fantoma din Bucuresti, administrate de arabi, must in valoare de 330 de miliarde de lei.

La Vidisamp nu s-a mai intors nici un leu, iar arabii au intrat in "pamant". Pentru a li se pierde urma, cei din Calarasi au cesionat la randul lor creanta de la Banca Agricola catre Elcup Import-Export Bucuresti. La momentul tranzactiei, creanta avea o valoare de 7,9 miliarde lei (contravaloarea a 246.916 USD). In acelasi an 2002, firma Elcup Import-Export Bucuresti, al carei director executiv era liberalul Vranceanu, someaza executorul sa execute silit firma Vidisamp, pentru creanta de aproximativ 8 miliarde pe care o avea in posesie, printr-o adresa semnata de afaceristul bacauan. Intrucat tranzactia nu putea fi mai mica de 75% din valoarea creantei inregistrate de Elcup, Gutu a vandut firmei lui Vranceanu Combinatul de Vinificatie contra sumei de 6 miliarde de lei, cu tot cu TVA, adjudecarea facandu-se in 6 noiembrie 2002. Ciudat este ca factura de vanzare a combinatului s-a intocmit doi ani mai tarziu, in 28 februarie 2004.

Pentru a amplifica semnele de intrebare asupra tranzactiei, trebuie sa spunem ca vanzarea combinatului s-a produs cu trei zile inainte ca societatea Agroindustriala Savini SA Dolj sa depuna cerere pentru declansarea procedurii de lichidare judiciara a SC Vidisamp SA Husi. In data de 3 martie 2004, firma din Dolj a cerut intrarea in faliment a Vidisamp, iar judecatorul sindic a aprobat cererea. Din acel moment, nu s-a mai putut face nici o tranzactie. Cel mai probabil, se poate deduce ca Vranceanu stia de manevra care se pregatea la Vidisamp, asa ca a decis sa puna mana pe combinat inainte de declansarea lichidarii judiciare.

Ce s-a intamplat de fapt?

In data de 9 octombrie 2002, cu trei saptamani inainte de a-i pune pe tava combinatul lui Vranceanu, executorul judecatoresc Adrian Gutu a dus la AFP Husi o hartie prin care comunica vanzarea unor bunuri imobile in dosarul 192/2002. Nici firma executata, nici numar de inregistrare, nimic. In fapt, Gutu a dus atat la primarie, cat si la administratia financiara o publicatie de vanzare imobiliara, pe care, probabil, a afisat-o in locurile special amenajate de la cele doua institutii.

Or, el avea obligatia sa instiinteze Serviciul Mari Contribuabili din DGFP, intrucat Vidisamp facea parte dintre firmele monitorizate de acest serviciu. NU a facut-o. Cu toate acestea, Gutu sustine ca a trimis o adresa catre DGFP Vaslui in data de 5 octombrie 2002. Iata textul compus de Gutu, care nu a ajuns niciodata in actele oficiale ale Finantelor Publice: "Prin prezenta, va aducem la cunostinta ca in data de 6.11.2002 se va proceda la vanzarea prin licitatie publica a imobilelor identificate in cartea funciara nr. 574 a localitatii Husi, apartinand SC Vidisamp SA Husi, pentru indestularea creantei de 237.307 USD catre SC Elcup Import Export SRL Bucuresti. Va punem in vedere ca pana la termenul de vanzare sa depuneti la dosar titlul executoriu impotriva SC Vidisamp SA".

O adresa oficiala, semnata de executorul Gutu, care nu are numar de inregistrare de la Finante, deci nu are sustinere oficiala (unele voci spun ca este foarte posibil ca hartia sa fi fost facuta dupa vanzarea combinatului catre Elcup). Despre aceasta adresa, Gutu sustine ca a trimis-o la Finante, in timp ce zeci de salariati din DGFP au dat note explicative in care arata ca un astfel de act nu a ajuns niciodata la DGFP. Cine spune adevarul?

Semne de intrebare privind legalitatea tranzactiei

Pe rolul instantelor de judecata la aceasta data se afla un proces intre DGFP si alti creditori, prin care este contestat modul in care s-a facut vanzarea combinatului. Ceea ce complica si ridica semne de intrebare in afacerea de la Vidisamp este un act de inchiriere incheiat intre aceasta firma si SC Domeniile Viticole Husi SA. La Domeniile Viticole, in momentul respectiv, Vranceanu detinea 32% din actiuni. Actul este incheiat pe 25 septembrie 2003, la un an de la adjudecarea de catre Elcup a combinatului, la solicitarea aceluiasi Vranceanu (!). In contractul de inchiriere 1447/25.09.2003 se arata ca Domeniile Viticole Husi inchiriaza de la Vidisamp deja adjudecatul combinat de vinificatie, situat in str. Calarasi nr. 3.

Or, daca Elcup si Vranceanu detineau acest combinat din 2002, de ce a fost inchiriat in 2003 de la Vidisamp? Mai sunt si alte semne de intrebare privind corectitudinea tranzactiei. De ce executorul Gutu a incheiat factura de vanzare-cumparare catre firma Elcup abia pe 28 februarie 2004, la un an si trei luni dupa ce firma lui Vranceanu devenise proprietara peste combinat? De ce Gutu nu a anulat actul de adjudecare 192/6.11.2002, vazand ca nu s-au achitat cele 6 miliarde de lei in termenul prevazut de lege, si a asteptat aproape doi ani pentru a incasa acesti bani?

Cine va plati 122 miliarde lei?

In perioada 2001-2004, Directia Generala a Finantelor Publice Vaslui a scos in mai multe randuri la vanzare acest combinat. Nimeni nu a protestat impotriva actiunilor DGFP. Nici macar Gutu, care are un rol foarte mare in derularea intregii afaceri. La nivelul anului 2004, acest combinat era evaluat la 122 miliarde lei, fara TVA, bani de care bugetul statului va ramane vaduvit. Institutiile statului au fost pagubite de patru milioane de dolari cu complicitatea unor persoane puse sa respecte legalitatea.

I-am solicitat personajului principal din aceasta poveste, Ion Vranceanu, sa ne spuna cum s-a facut tranzactia prin care a ajuns proprietar peste acest combinat. Pe un ton nevinovat, Vranceanu a spus ca nu-si mai aminteste nimic. "Nu-mi mai amintesc dupa atatia ani ce s-a facut atunci. Sincer. Stiu ca in 2004 nu mai eram eu acolo, la Elcup, in momentul in care s-a facut acea factura. Nu mai stiu cum a fost", a sustinut Vranceanu. In ceea ce priveste faptul ca aceasta afacere a ajuns in atentia procurorilor de la PNA, Vranceanu a spus: "Nu stiam, dar foarte bine ca este anchetata de PNA. Care-i problema?".

Ion Vranceanu - un traseist politic fara scrupule

"Legaturile mele cu Corneliu Iacobov sunt doar in domeniul afacerilor, cu el nu discut niciodata politica", spunea in 2001, la numirea in functie, liberalul Vranceanu. O declaratie care reflecta modul in care acesta a inteles de-a lungul anilor sa-si urmareasca propriile interese.

In 1996, Ion Vranceanu a intrat in Partidul National Taranesc Crestin Democrat (PNTCD), fiind unul dintre liderii fostului partid taranesc din judetul Bacau. Aceasta, in conditiile in care Vranceanu era unul dintre fondatorii "Clubului 75", al celor mai importanti oameni din PSD. Simtind ca taranistilor le fuge pamantul de sub picioare, ca un veritabil cameleon politic, a trecut la ApR in 2000. In acelasi an este trecut de Melescanu pe listele parlamentare la Senat, in numele Aliantei pentru Romania. Vranceanu candideaza pentru ApR la Botosani, dar moldovenii refuza sa-i acorde girul acestui afacerist bacauan. Aceasta, in conditiile in care Vranceanu era liderul judetean al ApR la Botosani.

Dupa esecul din alegeri, a ramas alaturi de acest partid, dar a schimbat judetul si a preluat conducerea filialei ApR Vaslui. Prin unificarea cu PNL, Vranceanu a ajuns presedintele organizatiei judetene a liberalilor, postura din care si-a distrus toti contracandidatii. Beneficiind de sprijinul neconditionat al lui Stolojan, Vranceanu a transformat organizatia liberala intr-un SRL, propulsandu-i in frunte doar pe "locotenentii" sai, in timp ce liberalii locali cu state vechi au inceput sa protesteze. La alegerile generale din 2004, Vranceanu a incercat sa se puna singur pe liste la Camera Deputatilor, pentru judetul Vaslui, insa reactia prompta a liberalilor locali a facut ca acesta sa fie scos de pe liste.

Numele lui Vranceanu a fost implicat si in sinuciderea tinerei de 22 de ani Amalia Nica, despre care s-a spus ca a fost amanta sa. Mai mult, tanara a locuit o perioada la Vaslui, impreuna cu Vranceanu, intr-un apartament inchiriat cu 300 de euro pe luna.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe