Au mai ramas 11 zile pana cand romanii vor decide pentru eurocandidatii carui partid, fie el parlamentar sau nu, vor opta.

Confuzia este uriasa, iar alegatorii sunt, mai mult ca sigur, la curent cu importanta acestui vot. Sunt ironic, evident, in contextul in care, si de aceasta data, campania nu a reprezentat altceva decat o avalansa de promisiuni si demagogie electorala.

Desi la inceput, toti liderii partidelor anuntau cu tam-tam o campanie “din usa in usa”, bazata pe argumente si programe viabile, pentru ca cetatenii sa inteleaga in ce consta acest tip de vot, o premiera pentru Romania, realitatea a fost una necrutatoare pentru o populatie si asa suprasaturata de orgolii, scandaluri si jocuri politice fara scrupule. Minciunile, care au gust de promisiuni electorale, valul de acuze reciproce, refuzul asumarii vreunui dram de vinovatie pentru esecul guvernarii, tupeul nesfarsit al unei clase politice care considera ca i se cuvine totul, chiar inainte de a catadicsi sa ofere ceva, toate acestea conduc la imaginea unei Romanii in care dezamagirea si dispretul fata de politic este mai presus decat orice sondaj de opinie.

Simplul alegator s-a saturat. De populism, de promisiuni neonorate, de infatuarea si indiferenta alesilor fata de cei pe care ar trebui sa ii reprezinte. Partidele au aruncat pe piata sume uriase. Zeci de milioane de euro, indispensabile unui Buget degrevat de incompetenta si “rechini” se regasesc, subit, in miile de bannere, afise electorale, publicitate TV si mitinguri. Stolojan zambeste sfidator din intersectii, de pe marginea strazilor, liberalii asemenea, democratii isi cauta si ei, printre milioanele de euro destinati campaniei, “dirigentele”, pe numele sau Traian Basescu, plecat de la Cotroceni sa colinde judetele.

Teoretic, pentru Referendum, practic pentru PD si PLD. Miza este, fara indoiala, foarte mare daca locatarul de la Cotroceni s-a dezbracat de incomoda echidistanta prezidentiala si colinda, vesel, vaile patriei imbacat in tricoul democrat. Obraznicia depaseste orice bariera, cand in prim-plan este adus subiectul vinovatiei pentru haosul celor trei ani de guvernare. Tariceanu arata spre tradatorul Boc si, bineinteles, spre ceilalti democrati, in timp ce mai-marii PD, vasnicii aparatori ai maretelor planuri politice prezidentiale, acuza dur guvernarea liberala, uitand ca au fost parte integranta din ea timp de peste doi ani. Premierul a devenit, brusc, interesat de toti si de toate. Vorbeste despre pensii, salariu minim, responsabilitate... La randul lor, Marko Bela si colegii sai reiau fantasmele revizioniste profitand din plin de interminabilul “razboi” pentru suprematie existent pe scena politica. Cetateanul priveste nedumerit atunci cand este intrebat de semnificatia votului pentru europarlamentare. Ridica cel mult din umeri, sau mai grav, voteaza, daca voteaza, in functie de ce se mai aude prin urbe.

De unul, de altul... Barfele au, uneori, iz de credibilitate, pentru ca in caz contrar riscam sa transpunem memorabila piesa “O scrisoare pierduta” chiar in aceste zile pe scena Romaniei electorale. “Eu cu cine votez” devine, din pacate, o intrebare tot mai actuala si apasatoare. Din nefericire, electoratul ramane incapabil sa faca o disociere clara intre minciunile electorale si promisiunile ce pot fi onorate. In aceste conditii continua sa prinda agitatia patriotard - demagogica a unora dintre actorii politici. Basescu si PD se afla in topul sondajelor, desi “performantele” lor ar trebui sa ridice serioase semne de intrebare asupra eventualei intrari in viitorul Parlament.

Campania PSD exista, dar... lipseste cu desavarsire. In ciuda optimismului artificial al liderului Geoana, social-democratii par nepregatiti pentru acest examen. Nu gasesti, daca strabati Capitala in lung si in lat, exceptand sectorul 5, pastorit de Vanghelie, macar un banner cu cei care candideaza din partea PSD la alegerile europarlamentare. Este greu, in aceste conditii sa emiti pretentii la un scor electoral bun cat timp adversarii politici arunca sume fabuloase in campanie. S-a intrat in linie dreapta. Se anunta 10 zile acerbe in care toate armele vor fi folosite. Santajul, denigrarile, atacurile josnice sub centura... Electoratul trebuie sa aleaga si sa inteleaga ca votul reprezinta arma suprema impotriva imposturii. Mincinosii trebuie sa plateasca! Prin vot!


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.