Partidul Liberal Democrat a aparut ca urmare a desprinderii unei factiuni din PNL, nemultumita de modul in care este condus acesta de catre premierul Tariceanu si echipa sa.

Contestatarii conducerii liberalilor au criticat, in repetate randuri, directia in care se indrepta PNL si nerespectarea principiului libertatii de opinie, caracteristica fundamentala a liberalismului. Unul cate unul, ei au fost avertizati si in final, exclusi. In mod paradoxal, liberalii au renuntat la oameni care se bucurau de un important capital de simpatie in randul populatiei. Theodor Stolojan era creditat, la un moment dat, cu un procentaj care il clasa pe locul al doilea, dupa Traian Basescu. Aceasta factiune a fost exclusa, pentru a inlatura oponentii potentiali ai lui Calin Popescu Tariceanu la scaunul de presedinte PNL. Liderul partidului s-a debarasat de incomozii contestatari sub pretextul nerespectarii disciplinei de partid si a atacurilor permanente si concertate ale acestora, ce vizau, in opinia sa, distrugerea PNL. Liberalii exclusi, in frunte cu Stolojan si Stoica, au fost urmati de un numar destul de insemnat de parlamentari si filiale, care si-au dat demisia din PNL in semn de solidaritate cu acestia. Astfel s-a creat platforma liberala, avand ca scop declarat, reunirea tuturor liberalilor care nu sunt de acord cu politica “gruparii petro-liberale”, reprezentate de Olteanu, Orban, Antonescu si Tariceanu, in vederea constituirii unei noi formatiuni politice liberale autentice, in jurul careia sa se coaguleze un pol al fortelor de centru-dreapta.

Astfel, PLD s-a nascut tot din confruntarea a mai multe factiuni politice adverse, nu dintr-o necesitate de reprezentare a unei anumite categorii sociale. PLD se vrea exponentul real al liberalismului in Romania, incercand sa arate ca guparea Tariceanu si PNL s-au departat de valorile, ideile si actiunile specifice acestui curent politic. Unificarea fortelor de centru-dreapta vizeaza crearea unei federatii de partide, pe dreapta esicherului politic, in interiorul careia sa coexiste componente si curente liberale, crestin-democrate si conservatoare, si astfel sa se realizezeze o echilibrare a spectrului politic. O asemenea constructie se dovedeste insa foarte greu de realizat, in contextul in care viata politica romaneasca este bazata pe confruntarea intre partide. Coalitiile si aliantele s-au dovedit instabile si ineficiente datorita intereselor divergente ale diversilor membri.

Un partid nou, infiintat in urma dezlipirii unei aripi dintr-o formatiune deja existenta, este greu de crezut ca va putea sa-si asume rolul de stalp al coagularii fortelor de centru-dreapta. PLD incearca sa atraga electoratul traditional liberal de partea sa, prezentandu-se ca singura alternativa, in urma devierii PNL catre stanga. Ca orice partid nou infiintat, PLD isi cauta un loc pe esicherul politic si o identitate proprie. Totusi, deocamdata, liberal-democratii nu joaca decat rolul unui aliat mai mic al PD si al presedintelui Basescu, in lupta acestora cu tabara PSD-PNL. Multumindu-se sa intareasca si sa sustina criticile pe care presedintele si PD le aduc Guvernului, PSD si PNL, liberal-democratii pierd oportunitatea de a se afirma printr-un program propriu si prin actiuni si propuneri legislative concrete. Numai astfel PLD poate sa-si asigure o specificitate si un electorat propriu, care sa-l duca in Parlament. O strategie politica, un program si o adecvare a actiunii sale politice la doctrina asumata sunt indispensabile reusitei. S-a dovedit ca un grup de lideri care se bucura de o mare simpatie in ochii electoratului nu este de ajuns pentru a construi un partid cu vocatie parlamentara. Chiar daca Theodor Stolojan inca este creditat cu un scor important in optiunile electoratului, nu a existat un efect de remorcare a PLD, care a ramas in sondaje undeva la 4%. Faptul ca Stolojan nu este asociat in perceptia publica cu PLD este o explicatie nesatifacatoare, chiar plecand de la premiza ca atuul reprezentat de imaginea acestuia de tehnocrat, finantist si de om politic serios, nu a fost utilizata la maxim. Un singur lider, cu o cota electorala mare, nu poate tine loc unei strategii bazata pe doua paliere: dezvoltarea organizationala si managementul electoral, fondat pe un program solid care sa fie lansat si prezentat in campanie si pe mesaje de substanta care sa aiba impact.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.