Guvernul Tariceanu prefera retrocedarea in natura

Restituire a proprietatii imobiliare pe principii liberale sau o solutie de tip social-democrat in care sa primeze interesul celor multi si nu dreptul proprietarilor? Aceasta este intrebarea care ar putea
caracteriza prima dezbatere publica pe principii doctrinare in Romania postdecembrista.
Situatia dezastruoasa creata de intarzierea restituirii terenurilor si cladirilor nationalizate de regimul comunist va conduce foarte curand la o confruntare doctrinara intre coalitia de guvernamant si principalul partid de opozitie, PSD, dezbatere care se va solda foarte probabil cu o motiune de cenzura. De altfel, pentru a evita o modificare majora a pachetului de legi ale proprietatii, Guvernul ia in calcul posibilitatea asumarii raspunderii in Parlament.

Potrivit Constitutiei, Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui proiect de lege. Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea proiectului de lege, a fost votata de majoritatea parlamentarilor. Daca Guvernul nu a fost demis, proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat.
Initiativa actualului Executiv are nu numai motivatii doctrinare, cat mai ales unele pragmatice. Pentru a evita cresterea datoriei publice rezultata din acordarea desbagubirilor fostilor proprietari care isi revendica bunurile imobiliare nationalizate in timpul regimului comunist, Executivul condus de Calin Popescu Tariceanu prefera restituirea in integrum a proprietatilor, inclusiv a celor exceptate de Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 (sedii de partide, ambasade, institutii politice).

Despagubiri de 200 de miliarde, acordate in numai 19 cazuri din 6.000 de solicitari

De altfel, in ultimul timp, toate procesele judecate la Tribunalul de la Haga au fost pierdute de statul roman, care in plus a fost condamnat la plata unor despagubiri de milioane de dolari in fiecare caz. In plus, potrivit raportului AVAS pe 2004, anul trecut au fost inregistrate 6.226 de notificari privind situatia unor imobile-terenuri cu sau fara constructii care se regasesc evidentiate in societati comerciale privatizate sau neprivatizate din portofoliul AVAS, imobile nationalizate prin Legea nr.119/1948 si in baza altor acte normative de nationalizare. Din acestea, la nivelul AVAS s-au solutionat numai 19 cazuri prin care s-au acordat masuri reparatorii in suma totala de 235 de miliarde de lei, din care 232 de miliarde de lei sub forma de actiuni. Pe langa acestea, AVAS este implicat in 1.390 de procese legate de modul de aplicare a Legii 10/2001. In ceea ce priveste bugetul din care vor fi despagubiti cei care vor intra sub incidenta legilor proprietatii, premierul Tariceanu a mentionat ca exista un set de prevederi legale care stipuleaza ca 20% din fondurile obtinute din privatizare trebuie afectate pentru plata despagubirilor.

Tariceanu a adaugat ca i-a cerut insistent presedintelui AVAS "sa aiba grija sa constituie acest fond".

In cazul cladirilor exceptate pana in prezent de Legea 10/2001, se va asigura mentinerea destinatiei pentru o perioada de pana la 5 ani, cu plata unei juste chirii, a mentionat premierul. Totodata, va fi activat Corpul de Control din cadrul "Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii 10/2001" si vor fi aplicate sanctiuni autoritatilor locale si centrale in cazul tergiversarii nemotivate a solutionarii dosarelor de catre structurile competente. In cazul cultelor religioase, proiectul de lege prevede si restituirea, pe langa bunurile imobile, si a terenurilor intravilane libere, precum si acordarea de masuri reparatorii, in cazul in care aceste terenuri nu mai sunt libere.

PSD: 600.000 de beneficiari, 14 milioane de platitori

Raspunsul opozitiei nu s-a lasat asteptat, acesta venind din partea aripii pragmatice a social-democratilor. Presedintele PSD, fostul premier Adrian Nastase, a solicitat o dezbatere publica pe tema retrocedarilor si renuntarea la asumarea raspunderii Guvernului, "pentru ca, in fapt, este vorba despre viitorul Romaniei, de integrarea sa in structurile UE". Totusi, Nastase nu a ignorat argumentele doctrinare, rezumate de fostul presedinte Ion Iliescu, in sintagma "proprietatea privata e un moft", afirmand ca "in ecuatia retrocedarilor propuse de actualul Guvern, din statistici rezulta ca de prevederile acestor masuri vor beneficia aproximativ 600.000 de cetateni, in timp ce peste 14 milioane de platitori de taxe si impozite vor trebui sa suporte povara acestor despagubiri".
Argumentul fostului premier se bazeaza pe constatarea ca propunerea Guvernului Tariceanu "comporta o serie de riscuri: unele institutii publice nu isi vor putea desfasura activitatea, in conditiile in care sediile acestora vor fi restituite si vor aparea costuri suplimentare pentru institutiile publice ale caror sedii vor fi retrocedate, cauzate de plata unor chirii exorbitante".

Nastase s-a referit la pericolul cresterii datoriei publice interne, nivelul despagubirilor si perioada de acordare fiind discutate de catre fostul Guvern si stabilite in acord cu Uniunea Europeana, respectiv pentru 10 ani si nu 5, cat propune actualul Executiv. In opinia lui Nastase, o schimbare a acestui termen ar putea sa nu fie agreata de UE, intrucat afecteaza gradul de indatorare publica, nesustinuta de cresterea economica.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe