Nevoia de stanga

In haosul politic existent, cetateanul e contrariat, nu are ghidul de valori, modele care sa-i ofere un minim reper, raspunsuri care sa-l ajute sa faca fata diversitatii si complexitatii problemelor cu care se confrunta societatea moderna. Partidele isi spun ca fac parte din stanga sau dreapta, dar politicienii nu explica valorile la care au aderat si pe baza carora dezvolta programe, propuneri si solutii. Se spune doar ca unii sunt buni si ceilalti sunt rai, ca totul e alb si negru, cand lumea insasi e o mare de nuante. Acum e la moda dreapta. E cool sa te dai de dreapta si sa demonizezi stanga, fara acel minim principiu al tolerantei, care reprezinta capacitatea de a recunoaste si a respecta convingerile si practicile altora. Intr-o societate normala si moderna e nevoie atat de stanga, cat si de dreapta, pentru ca e nevoie de repere, principii, idei, proiecte, valori si politici publice. E o problema care tine de mentalitate. Inca de la inceput, stanga a fost asociata ideii de transformare si facea apel al modernizare, la progres. Adeptii ei se inspirau din conceptiile filosofice ale perioadei iluministe (Locke, Montesquieu, Rousseau), conform carora omul este, prin natura sa, bun, perfectibil.

O viziune optimista. De-a lungul timpului a cunoscut si forme extremiste - comunismul - asa cum dreapta a cunoscut fascismul. Valorile care i se atribuie in prezent stangii sunt: reforma, dreptate sociala, egalitate, libertate. Greseala majora care se face in Romania este ca se confunda stanga cu perioada comunista, cand ar trebui sa se faca o delimitare clara, fara preconceptii arbitrare. Lipsa de curaj a celor de stanga, care de teama trecutului si de a nu fi categorisiti drept “nenorocitii de comunisti” nu au reactionat, a avut ca rezultat alimentarea confuziilor la nivelul populatiei. Electoratul roman este unul preponderent de stanga, dar multi oameni refuza sa recunoasca acest lucru, tocmai pentru a nu fi identificati ca fiind comunisti sau, pentru ca partidul care ar trebui sa-i reprezinte, le-a creat prea multe dezamagiri si nu a stiut sa puna in practica valorile care au stat la baza infiintarii lui. Majoritatea oamenilor cred in egalitatea de sanse, dreptate, echitate sociala, protectia mediului, protectia sociala, eradicarea saraciei, solidaritatea, care sunt principii de stanga, dar au nevoie de politicieni care sa-i reprezinte cu adevarat. Care sa creada in stanga. La nivelul ideilor si valorilor, stanga moderna impune roul activ al statului, ca forta de echilibru in societate, sustinand o economie mixta, cu prevederi legale pentru protejarea consumatorilor si intreprinzatorilor mici. Elaboreaza si sustine programe care sa garanteze echitatea sociala, exprimata prin egalitatea sanselor pentru toti cetatenii sau prin promovarea si afirmarea valorilor umane, un sistem complex de protectie sociala menit sa contracareze efectele saraciei si pentru a-i proteja pe cei care nu pot sa lucreze intr-un sistem bazat pe piata libera. Promoveaza solidaritatea umana, acorda atentie individului, nu individualismului, pentru ca omul este o fiinta sociala, integrata, nu izolata, incurajeaza coeziunea sociala, relatiile de respect intre cetateni si institutiile statului. Pentru stanga moderna, libertatea este esentiala, orice putere necontrolata fiind considerata dusmanul libertatii. De asemenea, aceasta are la baza toleranta, nediscriminarea oamenilor dupa sex, rasa, nationalitate, cei de stanga fiind mai dispusi sa imbratiseze stiluri de viata pe care cei de dreapta le considera necorespunzatoare.

O alta idee este ca intelectualii nu trebuie sa se complaca, sa stea in umbra, sa renunte la spiritul critic fata de mersul societatii, ci ar trebui sa lupte pentru imbunatatirea sistemului. In Romania exista, din pacate, o teama generalizata, fata de eventuala implicare a intelectualilor la varful deciziilor politice. Sanatatea, educatia, politicile de mediu sunt domenii ale stangii. Modelul norvegian ar trebui sa fie un exemplu pentru stanga romaneasca, si aici vorbim de PSD. Politicienii norvegieni s-au straduit sa ajunga la un echilibru intre considerentele legate de cresterea economica si eforturile de mentinere a egalitatii sociale, au extins importante domenii din sectoarele invatamantului si sanatatii, au luat masuri care au dus la descentralizarea sarcinilor publice catre nivelul local sau catre institutii independente.

Realizarea distributiei echitabile are atat o componenta sociala, cat si una geografica. Statul bunastarii sociale are drept obiectiv prevenirea suferintei si a saraciei. Invatamantul public necostisitor permite majoritatii oamenilor sa isi imbunatateasca situatia materiala. Cate din aceste idei au fost discutate? Cat se stie despre stanga sau dreapta? De ce politicienii nu reusesc sa capteze electoratul prin promovarea ideilor, proiectelor ci numai prin atacuri la adversar, prin manipulari, prin victimizare? De ce partidele care se afla la guvernare au tendinta de a lua masuri specifice zonei opuse de pe esichierul politic? Intrebari la care ar trebui sa raspunda actorii politici... Din pacate, cat timp la nivelul clasei politice autohtone, a stangii in special, nu se va intelege ca respectul fata de doctrina si programe inseamna respectul pentru cetatean, vazut nu numai ca un potential alegator, social-democratii romani vor continua sa reprezinte doar un simplu subiect de dezbatere superficial, care nu va aduce beneficii nici stangii, dar nici electoratului.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe