Reprezentantii mass-media si ai societatii civile s-au intalnit intr-o prima runda pentru a reglementa modul in care se deruleaza aceasta

La Palatul Victoria, a avut loc ieri prima reuniune a grupului de lucru pentru reglementarea publicitatii din bani publici unde s-a discutat oportunitatea modificarii Legii achizitiilor publice sau chiar elaborarea unei legi distincte. La reuniune au participat alaturi de premierul Calin Popescu Tariceanu, reprezentanti ai Clubului Roman de Presa, Asociatiei Pro-Democratia, Asociatiei Romane pentru Comunicatii Audio-Vizuale, Ligii Romane de Presa etc. Ei au prezentat o serie de propuneri pentru reglementarea modului de derulare a actiunilor de publicitate de stat prin intermediul presei, precum obligativitatea marcarii cu semnul "P" a tuturor materialelor publicitare, reexaminarea prevederilor privind publicitatea din Legea electorala, prezentarea de catre institutiile media a resurselor de finantare si orientarea publicitatii in functie de specificul acesteia si de profilul publicatiei. O alta propunere prezentata a fost ca procedurile de alocare de catre institutiile publice a fondurilor pentru publicitate radio si TV sa se bazeze pe indicele de audienta al acestora.

Mai multa transprenta

Pentru asigurarea transparentei repartizarii publicitatii guvernamentale, participatii la acesta reuniune au sugerat publicarea tuturor deciziilor prin care o institutie media primeste bani publici. Unul dintre subiectele discutate in reuniunea de la Palatul Victoria a fost daca toate aceste propuneri sa fie legiferate prin modificarea Legii privind achizitiile publice sau prin elaborarea unei legi distincte in domeniu. Participantii la reuniune au convenit, totusi, ca simpla modificare a unei legi nu ar fi suficienta in acest domeniu, in lipsa unor programe distincte care sa fie aplicate simultan, precum cele privind pregatirea functionarilor publici din sectorul publicitatii.

Cristian Parvulescu - Asociatia Pro-Democratia - a pledat pentru o reglementare cuprinzatoare a tuturor formelor de publicitate, printr-o lege speciala. El a subliniat ca echidistanta institutiilor publice in campania electorala este greu de mentinut. "O lege a publicitatii ar fi binevenita. Asociatia a sesizat in campania electorala de anul trecut ca institutiile statului au facut publicitate prin presa unor actiuni care puteau influenta votul", a spus Cristian Parvulescu si a propus adoptarea unor formule europene. Modificarea Legii 544 privind liberul acces la informatiile de interes public prin includerea unor prevederi referitoare si la marii platitori de publicitate este o alta propunere prezentata.

Propuneri pentru reglementarea publicitatii de stat

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a propus schimbarea Legii achizitiilor publice in vederea organizarii unui regim special pentru contractele de publicitate platite de catre institutii, regii si companii nationale. Schimbarile vizeaza procedura de anuntare a intentiei de a cumpara spatiu publicitar, astfel incat autoritatile contractante sa fie obligate sa publice in Monitorul Oficial un astfel de anunt de intentie, daca bugetul de publicitate depaseste doua mii de euro anual. In opinia lui Codru Vrabie (Transparency Romania) publicarea deciziilor pentru bugete foarte mici ar insemna o crestere excesiva a birocratiei.

El a subliniat necesitatea aplicarii legii transparentei si in cazul deciziilor privind alocarea de publicitate. De asemenea, Cristian Mititelu - Liga Romana de Presa - considera ca important este sa nu se creeze o birocratie excesiva, ci ca legea sa fie respectata si aplicata. "Presa trebuie sa se autoreglementeze, asa cum se intampla in Occident", a aratat el. Reprezentantii organizatiilor societatii civile au serut insistent separarea economicului de partea editoriala, astfel incat furnizorii de publicitate de stat sa aiba o relatie clara doar cu spatiul achizitionat si sa nu-si poata retrage publicitatea din cauza tratamentului jurnalistic. "Prin lege trebuie clarificat faptul ca un contract de publicitate nu poate permite controlul asupra spatiului editorial" a spus Mircea Toma - Agentia de Monitorizare a Presei. El a precizat ca au existat cazuri in care contractele de publicitate prevedeau si o clauza care interzicea criticarea clientului de publicitate.

Cristian Tudor Popescu - Clublul Roman de Presa - a aratat ca institutiile publice trebuie sa tina seama de audienta, de profilul publicatiei si de publicul tinta. "Nu poti cumpara spatiu in tabloide pentru a face publicitate la Electrica sau Distrigaz" a mai spus el. Popescu a propus obligativitatea utilizarii marcajului cu litera "P" pentru toate materialele publicitare, fie ca este vorba doar de interviuri cu sefii unor institutii. "Astfel de masuri ar duce la asanarea pietei media, dar nu ar putea garanta comportamentul corect din punct de vedere deontologic al marilor institutii media.", a precizat Cristian Tudor Popescu. El considera ca, prin aplicarea acestor criterii publicatiile mici, fara anvergura si "public larg" ar fi eliminate din jocul publicitatii de stat.

Guvernul nu comenteaza

Premierul Calin Popescu Tariceanu nu a comentat propunerile prezentate, precizand ca Executivul nu intentioneaza sa se amestece in problemele presei, ci sa se asigure ca relatiile dintre autoritati si mass-media - in ceea ce priveste sectorul de publicitate - se desfasoara intr-un mod corect, transparent si responsabil.

"Ar fi extrem de gresit sa continuam cu un sistem in care unele institutii publice sa controleze, manipuleze sau boicoteze anumite institutii de presa prin bugetul aferent publicitatii. Fondurile publice pentru publicitate nu trebuie folosite in interesul partidului aflat la guvernare, ci cu responsabilitate si conform principiului liberei concurente. Este nevoie de un nou inceput, care sa insemne un comportament corect", a spus Tariceanu. El a amintit ca libertatea de expresie si consolidarea democratiei constituie prioritati nationale, in conditiile in care rapoartele Comisiei Europene prezentate pana in prezent au fost incluse, de regula, aprecieri critice si referinte explicite privind limitarea libertatii presei prin modul de utilizare a fondurilor bugetare alocate publicitatii.

Premierul a sugerat participantilor la reuniune sa analizeze si modalitatea de instituire a unui mecanism care sa urmareasca modul de aplicare a legislatiei in domeniu. El a precizat ca ar fi bine ca negocierile sa se incheie intr-un timp cat mai scurt si cu un rezultat concret. Primul-ministru a subliniat ca Guvernul va promova in Parlament reglementarile asupra carora convine Grupul de lucru, acesta fiind si unul din motivele prezentei sale la reuniunea de ieri. Discutiile privind publicitatea de stat in presa vor continua, urmatoarea intalnire urmand sa fie organizata la 30 martie, dar, intr-o alta locatie decat Palatul Victoria.

Regiile si socitetatile nationale au fost subordonate PSD-ului

"Societatile nationale si regiile autonome sunt de cele mai multe ori finantate cu bani alocati de la buget, astfel incat nu se poate vorbi de o extensie a institutiilor care utilizeaza fonduri publice prin includerea lor in aceasta categorie", a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu, ca reactie la afirmatiile PSD pe aceasta tema. Partidul Social Democrat (PSD) a transmis, saptamana trecuta, un comunicat in care arata ca declaratia politica sustinuta de premierul Tariceanu in Parlament privind publicitatea de stat in presa este "o actiune de dezinformare" a opiniei publice, intreprinsa cu scopul clar de a recastiga capitalul politic pierdut in ultimele luni. PSD arata ca premierul "a facut cateva erori impardonabile pentru o persoana care pretinde ca intelege mecanismele economice", atunci cand a sustinut ca publicitatea cumparata in mass-media de catre societati comerciale si regii autonome (de exemplu Petrom, Tarom, Distrigaz etc.) ar fi fost efectuata din bani publici.

"Primului ministru ii scapa insa faptul ca respectivele societati, nefiind institutii publice, nu au cum sa cheltuiasca bani publici", se spunea in comunicat. "Stiu bine ce spun. Societatile nationale si regiile sunt de cele mai multe ori finantate cu bani de la buget. Ca atare, nu cred ca este o extensie daca includem societatile nationale si regiile in categoria institutiilor care folosesc banii publici. Sa nu uitam ca aceste societati si regii au fost conduse de directori numiti pe criterii politice de PSD si care ascultau comanda politica a partidului, asa incat o legatura mai evidenta cred ca nu putem sa facem", a spus Tariceanu.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.