Grila de start

La aproape trei ani de la alegerile din noiembrie 2004, configuratia scenei politice s-a schimbat radical. Partide nesemnificative ca pondere electorala sau cu un bazin electoral redus au devenit formatiuni cu sprijin popular larg, capabile sa castige detasat alegerile pentru Parlamentul European. In acelasi timp, partidele dominante au ajuns sa primeasca doar jumatate din sprijinul electoral de care se bucurau in trecut, riscand un scor rusinos la euroalegeri.

Basescu, singurul constant

Sensibilitatea electoratului a devenit mult mai mare in cazul actorilor politici, sondajele de opinie aratand cresteri sau scaderi spectaculoase ale cotei de incredere in personalitatile politice, in functie de succesele sau esecurile inregistrate de acestia. La partide, paradoxal, scaderea cea mai severa o inregistreaza PSD, care, desi in Opozitie, si-a injumatatit din 2004 pana in prezent numarul potentialilor votanti. Procente in minus inregistreaza si PNL, care dupa alegerile parlamentare era principala forta politica de guvernamant. Un trend general pozitiv se regaseste la PD, formatiune care si-a triplat in cei aproape trei ani numarul de simpatizanti. La fel s-a intamplat si in cazul PNG, formatiunea lui Gigi Becali (practic inexistenta la sfarsitul lui 2004) captand electoratul nationalist in defavoarea PRM. Traian Basescu a fost singurul politician care s-a mentinut constant in topul increderii romanilor. In ciuda oscilatiilor acestei cote cauzate de scandalurile in care a fost implicat seful statului, Basescu a reusit de fiecare data sa recupereze terenul pierdut. Ca si partidul sau, Mircea Geoana a inregistrat o scadere constanta in preferinta electoratului, care a fost accelerata de actiunea de demitere a sefului statului. ZIUA a realizat o analiza a evolutiei in sondaje a principalelor partide politice si personalitati, din 2005 pana in prezent, pentru a reliefa tendintele electoratului in perspectiva viitoarelor alegeri europene, locale sau parlamentare.

Procente triplate

PD este partidul cu cea mai puternica ascensiune in optiunile electoratului. Daca in urma alegerilor din noiembrie 2004, democratii au obtinut mai putin de 15% din numarul total al mandatelor din Parlament, sondajele actuale ii crediteaza cu aproape 50% din optiunile electoratului. Terenul castigat de PD se explica prin asocierea mai puternica a acestui partid cu presedintele Basescu. Pe masura ce criticile presedintelui la adresa Guvernului deveneau tot mai dure, balanta a inceput sa incline si mai mult in favoarea democratilor astfel ca, la finele anului 2006 pedistii treceau usor peste pragul de 30%. Implicarea PD in campania impotriva demiterii presedintelui a adus pedistilor un spor considerabil de popularitate.

Traseul liberal

Din postura de parteneri ai democratilor, la finele lui 2004, liberalii lui Calin Popescu Tariceanu au fost cotati in sondaje la aproximativ 18-19 la suta. Relatiile tensionate cu Cotrocenii izvorate din refuzul lui Tariceanu de a organiza alegeri anticipate cat si din refuzul liberal de a consfinti o eventuala fuziune cu democratii, si-au facut treptat simtite prezenta in analizele sociologice. PNL a ajuns in 2006 la 15% sau chiar 11%. La finalul anului 2006 si inceputul anului in curs liberalii s-au confuntat cu o serie de probleme interne care au culminat cu plecarea platformistilor din PNL si infiintarea PLD, grupare condusa de Theodor Stolojan. Sondajele Insomar din lunile februarie - martie (anul in curs), crediteaza PNL cu 12%, respectiv 11%. In momentul in care liderii PNL isi pusesera umarul la suspendarea presedintelui Traian Basescu, potrivit unei analize Insomar, partidul ajunge la 9%.

La jumatate

PSD a pierdut in trei ani de zile jumatate din electorat. De la 37% cat a avut in alegerile din noiembrie 2004, astazi partidul lui Mircea Geoana reuseste sa mai convinga doar 18% din electorat, potrivit ultimei estimari INSOMAR. Prima pierdere puternica in planul imaginii dar mai ales in planul electoratului (intre 3 si 5 procente) s-a inregistrat in momentul izbucnirii, la inceputul anului 2006, a scandalului matusii Tamara. Un alt declin s-a inregistrat dupa anuntul privind o posibila colaborare parlamentara PRM-PSD, corelat cu trimiterea lui George Maior la SRI si suspiciunile legate de o intelegere intre PSD si Traian Basescu. 2007 a fost cel mai nefast an. Decizia de suspendare a presedintelui s-a dovedit a fi o eroare strategica. PSD a ajuns in iunie 2007 la 18%.

Sub 4%

UDMR s-a mentinut relativ constant in intentiile de vot ale electoratului din 2005 pana in prezent, doar recent Uniunea condusa de Marko Bela scazand sub pragul electoral. In 2005, UDMR a obtinut un scor uniform, intre 5% in prima parte a anului si 6%, potrivit sondajelor CURS. In 2006, formatiunea a avut dificultati cu propriul electorat, in contextul revenirii in forta a organizatiilor radicale din randul maghiarimii. In 2007, un sondaj IMAS din mai indica faptul ca UDMR a scazut la 4%, fiind in pericol de a nu mai accede in Parlament.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe