Uninominalul va aduce sase parlamentari din diaspora

In aceasta seara, dupa dezbaterea motiunii de cenzura inaintate de PD, presedintii PNL, PSD si PD vor primi proiectul de lege privind alegerile parlamentare in baza votului uninominal. Textul legii a fost finalizat vineri dimineata de un grup de lucru compus din Mihai Voicu (PNL), Valentin Iliescu (PD), Victor Ponta (PSD), Dan Motreanu (PNL), in fapt, conducerea Comisiei parlamentare pentru elaborarea Codului electoral, si Cristian Pirvulescu (Pro Democratia). Experti din comisie au terminat ieri-seara de redactat documentul - forma in care se prezinta proiectul, inclusiv protocolul privind acordul politic pentru asumarea viitoarei legi. Presedintii PNL, PSD si PD urmeaza sa se intilneasca si, dupa semnarea protocolului, proiectul intra in procedurile parlamentare propriu-zise, prima Camera sesizata fiind Senatul.

Proiectul de lege este alcatuit in proportie de 90% pe scheletul propunerii legislative promovate de PNL in cooperare cu Asociatia Pro Democratia si are la baza votul uninominal cu compensare (mixt). Acesta este sistemul cel mai popular la ora actuala in Europa si consta in alegerea a jumatate din numarul parlamentarilor prin vot direct (similar alegerii primarilor), intr-un singur tur de scrutin, si a celeilalte jumatati prin redistribuirea mandatelor in functie de procentele globale obtinute de partide. Forma-tiunile politice si candidatii independenti se vor bate pentru 290 de mandate de deputati si 124 de senatori. De asemenea, cele 18 minoritati nationale, altele decit cea maghiara, beneficiaza de facilitati pentru a obtine cite un mandat de deputat.

Proceduri tehnice. Teritoriul national se imparte in 42 de circumscriptii electorale - fiecare judet si municipiul Bucuresti acoperind cite o circumscriptie. In cadrul celor 42 de circumscriptii se infiinteaza, in functie de numarul locuitorilor din fiecare judet, 145 de colegii uninominale pentru Camera Deputatilor si 62 de colegii uninominale pentru Senat. Un colegiu uninominal nu poate acoperi zone din judete diferite.

Fiecare partid politic sau alianta politica poate desemna doar un singur candidat intr-un colegiu uninominal. In urma scrutinului, cistigatorii celor 145 de colegii pentru Camera si 62 pentru Senat primesc automat mandatul de parlamentar. Daca un colegiu este cistigat de candidatul unui partid care, la nivelul intregii tari, nu obtine cele 5 procente la cit este stabilit pragul electoral, cistigator este declarat candidatul clasat pe locul doi.

Repartizarea celorlalte mandate se face astfel: se calculeaza procentul la nivelul intregii tari obtinut de fiecare partid politic si se stabileste numarul de mandate la care are dreptul fiecare formatiune politica. La fiecare partid se scad mandatele obtinute in urma cistigarii colegiilor uninominale si restul de mandate la care au dreptul sint redistribuite in ordine, in functie de procentele obtinute. Practic, ceilalti 145 de candidati care vor deveni deputati si cei 60 care vor deveni senatori vor face parte dintre cei clasati de regula pe locurile doi sau trei in colegii. Daca un parlamentar demisioneaza sau decedeaza, pentru ocuparea mandatului se organizeaza alegeri anticipate in colegiul de care apartinea respectivul parlamentar.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe