Reprezentantul Comisiei Europene in Romania, Donato Chiarini, a declarat ieri ca Romania are nevoie de stabilitate politica pentru a beneficia de avantajele aderarii la UE si ca principala provocare este coordonarea cu structurile UE si adoptarea unor pozitii clare fata de politicile europene."Este nevoie de stabilitate politica, toate fortele politice trebuie sa mearga in aceeasi directie pentru ca Romania sa beneficieze de apartenenta sa la Uniunea Europeana", a spus Chiarini in conferinta de lansare a Institutului Aspen Romania, a carei tema este "Cum sa reusim in Ununea Europeana".

Reprezentantul Comisiei Europene la Bucuresti considera ca cea mai mare provocare pentru autoritatile de la Bucuresti este coordonarea efectiva cu structurile UE si adoptarea unei pozitii clare fata de politicile europene.Si comisarul european pentru multilingvism, Leonard Orban, atragea atentia duminica, in prima sa conferinta de presa sustinuta dupa ce candidatura sa a fost aprobata de Parlamentul European, ca Romania inca nu si-a finalizat o strategie postaderare, desi mai sunt doar doua saptamani pana la momentul efectiv al integrarii oficiale, 1 ianuarie 2007.

Chiarini a subliniat ca este important ca Romania sa-si stabileasca prioritatile cu claritate, amintind ca deja politica la Marea Neagra si relatia cu Republica Moldova - si sustinerea integrarii acesteia in UE - sunt doua teme incluse de autoritatile de la Bucuresti in agenda Romaniei ca stat membru UE.Oficialul european mai crede ca nu este suficient sa se discute despre tema energetica - un alt subiect important al politicii romanesti - Romania trebuie sa-si asigure sursele de energie si rezervele energetice si sa aiba in vedere caile de transport care sa nu o excluda.

Donato Chiarini a dat exemple concrete prezentand modul cum poate Romania sa reuseasca in UE, chiar daca punctele amintite de oficialul european sunt cunoscute. In acord cu unul dintre obiectivele mandatului Comisiei Barroso - acela de de a trimite mesaje care sa "ajunga" la cetatenii UE - Chiarini a atras atentia ca este in egala masura important ca cetatenii Romaniei sa fie informati. "Ei trebuie sa stie ce pot face pentru UE si ce poate face UE pentru ei, sa-si cunoasca drepturile si obligatiile", a spus Chiarini.De comunicare - de aceasta data adresata mai mult europenilor - este legata si construirea unei imagini a Romaniei, aspect asupra caruia au mai atras atentia si alti vorbitori in cadrul conferintei, exemplificand cu prosta imagine care i s-a facut Romaniei in Marea Britanie, pe tema imigrantilor.

Chiarini a atras atentia ca unul dintre obiectivele postaderare ale Romaniei ar trebui sa fie crearea conditiilor de atragere in tara a fortei de munca romanesti, aflata acum in strainatate.Oficialul european a participat la conferinta de inaugurare a Institutului Aspen Romania, un for de dezbatere care reuneste elitele intelectuale, politice si economice pentru a dezbate teme de actualitate. Institutul Aspen Romania este cel mai nou partener al Institutului Aspen din Statele Unite, avandu-l pe Mircea Geoana drept presedinte. Tema primei conferinte este "Cum sa reusim in Uniunea Europeana".

La dezbaterea organizata de Institutul Aspen din Romania au mai participat consilierul prezidential Sergiu Medar, reprezentanti ai Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Integrarii Europene, secretarul Comisiei de Integrare Europeana a Parlamentului Vasile Puscas, reprezentanti ai societatii civile - presedintele Societatii Academice din Romania Alina Mungiu-Pippidi, presedintele Fundatiei pentru o Societate Deschisa Renate Weber, ai mediilor academic si de afaceri.

Totodata, coordonatorul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Erhard Busek, a mentionat ca Romania trebuie sa puna in practica intr-un mod mai serios politicile sale de cooperare regionala. "Romania are in fata importante provocari de infrastructura. Exista un singur pod peste Dunare pentru legatura cu Bulgaria, asteptam un al doilea pod la Calafat, dar nu se misca aproape nimic de ani de zile. Cooperarea dunareana nu se misca de asemenea, canalul de navigatie Bucuresti-Viena este exploatat prea putin. Cum putem vorbi de cooperare regionala, daca nu exista o cursa aeriana directa Bucuresti-Belgrad, ci numai cu legatura prin Timisoara, ca sa nu mai vorbesc de sistemul feroviar?", s-a intrebat Busek.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.