Guvernul si presedintia nu sunt preocupate de garantarea drepturilor omului

Fundatia a analizat proiectul executivului in paralel cu pachetul de patru legi pe tema sigurantei nationale gandit la Palatul Cotroceni si asumat in CSAT. Indiferent insa de unghiul din care sunt privite cele cinci proiecte, nici guvernul si nici presedintia nu au fost preocupate de respectarea si, mai ales, de garantarea drepturilor omului, dupa cum arata analiza FSD.

FSD, condusa de fostul consilier prezidential Renate Weber, pledeaza pentru o singura lege care sa reglementeze domeniul securitatii nationale, care sa cuprinda o definitie exacta a ceea ce inseamna conceptul de securitate nationala, riscurile la adresa acesteia, care sa reglementeze activitatea de informatii si contrainformatii, precum si statutul ofiterilor de informatii. In cazul in care nu va fi acceptata ideea unei singure legi, FSD considera ca "toate propunerile existente la ora actuala privind securitatea nationala sa fie lucrate si finalizate concomitent".

Declaratii generoase

FSD atrage atentia ca autoritatile statului sunt doar intr-o "faza a declaratiilor generoase" atunci cand vine vorba despre apararea drepturilor omului, cerand "garantii procedurale concrete". Astfel, in analiza FSD se arata ca asemenea propunerilor din pachetul celor patru legi adoptate de CSAT, si actualul proiect gandit in "laboratoarele" guvernului se refera "doar la nivel declarativ la respectarea drepturilor omului si accesul la justitie a celor lezati de activitatea celor care apara securitatea nationala, fara sa ofere insa nici o garantie procedurala in acest sens". Si asta deoarece proiectul, pe care guvernul l-ar fi dorit unul cadru, nu are nici o prevedere referitoare la cum anume se sanctioneaza comportamentul abuziv al serviciilor sau altor structuri de informatii.

"O lege a securitatii nationale ar trebui sa prevada in detaliu situatiile care permit restrictionarea unor drepturi", considera analistii fundatiei. In opinia organizatiei in privinta respectarii drepturilor omului este insuficienta prevederea din proiectul de lege conform careia componentele sistemului de securitate isi desfasoara activitatea pentru a garanta cetatenilor romani exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor fundamentale, intr-un climat de legalitate si stabilitate, si actioneaza in folosul cetatenilor.

Neconcordante legislative cu duiumul

Este criticata si transformarea SPP si STS in directii in cadrul Ministerului de Interne, respectiv cel al Informatiilor, fara precizarea modalitatilor de armonizare cu legile de functionare ale ministerelor respective. Astfel, analistii fundatiei sustin ca aceasta trecere, prevazuta in proiectul guvernului, trebuie facuta concomitent cu modificarea legilor in baza carora functioneaza cele doua ministere, in caz contrar cele doua servicii fiind nefunctionale o perioada de timp.

O alta problema majora semnalata de analiza fundatiei este faptul ca proiectul de lege al guvernului face trimitere la noul Cod penal care, desi adoptat si promulgat, nu se aplica inca, intrarea lui in vigoare fiind amanata de Ministerul Justitiei. Este vorba de capitolul cu privire la sanctiuni in cazul infractiunilor contra securitatii statului in care se face referire la "crimele si delictele" reglementate de titlurile III si IV din Codul penal.

De asemenea, analiza fundatiei atrage atentia asupra faptului ca proiectul face referiri la conceptul de "securitate nationala", in conditiile in care conceptul folosit in legislatia romaneasca este cel de "siguranta nationala". Concret, analistii fundatiei se refera la dispozitiile finale ale propunerii legislative, care mentioneaza doar ca "orice dispozitii anterioare cu privire la securitatea nationala se abroga". Tinand cont ca sintagma de "securitate nationala" nu exista in alta lege, ci doar cea de siguranta nationala, in acest caz consecintele ar putea fi chiar nule, subliniaza analiza FSD.

Secretul de serviciu, amenintare la adresa securitatii nationale

Proiectul guvernului ofera mai multe portite pentru savarsirea unor abuzuri ale autoritatilor. De exemplu, prevederea referitoare la "punerea in pericol a securitatii informatiilor clasificate". In acest caz, FSD este de parere ca, avand in vedere ca si secretul de serviciu este informatie clasificata, inseamna ca incalcarea unei banale obligatii de confidentialitate va putea fi considerata amenintare la adresa securitatii nationale, si sa se pedepseasca in consecinta.

"De asemenea, observam ca instanta de judecata este omisa din randul destinatarilor informatiilor de securitate. Consideram ca, asa cum organele de urmarire penala sunt beneficiare ale informatiilor de securitate, tot astfel trebuie sa primeasca aceste informatii judecatorii, in cauzele pe care trebuie sa le solutioneze", se mai arata in analiza critica facuta de FSD. De altfel, organizatia considera ca sunt prea multe prevederi confuze care pot fi interpretate in enumerarea celor 24 de riscuri si amenintari la adresa securitatii nationale si in cele 17 situatii si fenomene care, prin amploarea lor, pot genera disfunctionalitati majore de natura a afecta securitatea nationala.

Tariceanu, pe acelasi picior cu Basescu

Proiectul legii securitatii nationale a fost elaborat de catre oamenii apropiati premierului Calin Popescu Tariceanu, consilierul pentru securitate, Marius Oprea, si secretarul general al guvernului, Radu Stroe. S-a dorit a fi un proiect-cadru, peste cele patru proiecte pe aceeasi tema, iesite de la Palatul Cotroceni. Iar cele doua demersuri confirma, daca mai era nevoie, faptul ca intre cele doua palate exista un adevarat razboi ce a depasit simpla lupta a declaratiilor si a trecut la o lupta cu armele pe masa. Si asta deoarece proiectul guvernului prevede ca presedintele si premierul sa isi imparta in mod egal organizarea, coordonarea si planificarea strategica in domeniul securitatii nationale, lucru care in prezent este in mana sefului statului. Aceasta impartire insa nu a fost abordata de catre analiza Fudatiei pentru o Societate Deschisa.

Proiectul stabileste, de asemenea, ca toate serviciile de informatii sa fie sub controlul parlamentului. Ceea ce presupune, in cazul in care proiectul va fi adoptat cu aceasta prevedere, ca, pe langa cele doua comisii parlamentare pentru controlul SRI si SIE, care exista deja, sa se mai infiinteze comisii de control al activitatii Directiei de Protectie si Paza (fostul SPP), Directiei de Telecomunicatii Speciale (fostul STS).

Ecou la guvern

Criticile aduse de fundatia condusa de Renate Weber (foto 1) vor fi analizate de catre secretarul general al guvernului, Radu Stroe, impreuna cu Departamentul pentru Probleme de Securitate Nationala. "In termenul cel mai scurt voi redacta schimbarile necesare in proiectul de lege privind siguranta nationala, astfel incat acesta sa raspunda provocarilor actuale din domeniul securitatii si apararii nationale, precum si cerintelor statului de drept", se arata intr-un comunicat de presa semnat de Radu Stroe, care asteapta si din partea altor organizatii astfel de critici pentru a imbunatati proiectul.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe