Posturile de televiziune care acum vreo doi-trei ani consemnau cu respect si chiar cu oarecare piosenie iesirile in decor ale presedintelui, acum isi fac un titlu de glorie din a-l persifla.

Am vazut un astfel de reportaj, facut pe undeva prin Ialomita, daca nu ma insel, unde dl Iliescu actiona in stilul sau traditional, dand mana cu oamenii, pupand femeile si copiii si tinand mici discursuri mobilizatoare pe tema saraciei unora si a lacomiei altora. In tinuta sport, fostul presedinte parca-si recapatase vioiciunea din urma cu vreo 10-12 ani si, chiar daca satenii nu mai stiau exact ce functie are, pentru ei Ion Iliescu ramasese ceea ce a fost intotdeauna.

Iliescu, cel care tine cu poporul amarat. Este o eticheta simplista pe care nimeni n-a reusit sa o desprinda de pe costumul fostului presedinte, iar maniera in care domnia sa isi face campanie poate sa le para desueta specialistilor in marketing politic, care sigur stramba din nas, dar este in mod limpede eficienta.

Ion Iliescu este un personaj de care, la ananghie, partidul are nevoie. Se agata chiar de el cu un soi de disperare care este evidenta in confuzia cu care conducerea PSD-ului actioneaza si in lipsa de reactie fata de modul in care acesta pune, incet dar sigur, stapanire pe comenzi. Fara prea mare succes in zona urbana, PSD-ul este pe cale sa-si piarda influenta si in cea rurala, iar misia actuala a dlui Iliescu este de a opri si reporni acest proces.

Nimeni nu mai pune in discutie rolul si locul presedintelui fondator care a ajuns, prin voia lucrurilor, in pozitia pe care si-o dorea: aceea de lider fara o functie anume. A dobandit-o pentru ca partidul, dupa ce l-a rejectat, a constatat ca nu are cu cine sa-l inlocuiasca.

Aceeasi greseala este pe cale sa o faca Alianta D.A. Basescu a facut locomotiva si omul providential care i-a adus la putere pe liberali si democrati. Odata ajunsi in capul mesei, acestora li se pare ca meritul le apartine si ca Basescu nu face altceva decat sa-i incurce. Si atunci, tot mai des se fac auzite vocile celor care-i cer sa stea la locul lui, la Cotroceni, si sa nu se mai bage in ciorba lor.

Este, cu siguranta, ceea ce cred nu doar liberalii, dar si unii democrati, numai ca nu au curajul sa se exprime. O face cand au prilejul votului secret. Recentul episod cu punerea pe lista de viitori lustrabili, a capitanilor de vas este un indemn al cursului perceptiilor majoritare din Alianta.

Numai ca nimeni nu se gandeste prea mult la ceea ce s-ar intampla daca intr-adevar, Traian Basescu s-ar liharisi sa se mai bata cu ai lui si s-ar retrage in turnul de fildes al Cotrocenilor, de unde s-ar rezuma doar la a da, din cand in cand, semnale. Nu stiu daca, din fericire sau din nefericire pentru politica romaneasca, partidele se pot lipsi de persoane cu fibra lui Ion Iliescu sau Traian Basescu. Orice experiment poate lasa urme greu de sters.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.