Institutul National pentru Studii de Opinie si Marketing (INSOMAR) a difuzat, ieri, a doua parte a sondajului national realizat in perioada 28 septembrie - 4 octombrie, oferind publicitatii si o complexa analiza centrata pe tema dezbaterii publice privind reforma clasei politice si a perceptiei populatiei in ceea ce priveste calitatea vietii.

Potrivit graficelor, majoritatea romanilor tind sa se declarare nemultumiti de nivelul de trai si de ceea ce face Guvernul in acest domeniu. Aflam, apoi, ca cea mai mare parte a populatiei doreste referendum de fiecare data cand sunt in discutie aspecte deosebit de importante pentru soarta tarii. Extrem de interesante sunt raspunsurile la intrebarea referitoare la rolul pe care il joaca institutiile in acest moment, mai ales scorul foarte mic (10%) obtinut de Parlament aici.

In opinia subiectilor INSOMAR, persoanele potrivite pentru a reforma partidele politice sunt sefii acestor formatiuni. O situatie aparte intalnim la partidele Aliantei, unde "salvarea" este asteptata de la fostii lideri. Daca pentru PNL instalarea la Cotroceni a lui Theodor Stolojan este resimtita ca o "regretabila plecare", pentru PD plecarea lui Traian Basescu din partid nu este perceputa decat ca o "plecare de jure", iar nu de facto. INSOMAR noteaza ca ambii lideri sunt inca revendicati de electoratul celor doua partide, impartind sperantele reformarii cu cei care le conduc efectiv acum. Cea mai potrivita modalitate de a reforma clasa politica este promovarea tinerilor in politica, apreciaza majoritatea celor intervievati (35,5%), in timp ce numai 13% isi pun nadejdea in votul uninominal.

Oamenii politici romani ar trebui sa ia decizii in interesul tarii tinand cont de recomandarile UE - este opinia majoritara. Pe de alta parte, datele cercetarii releva apetenta romanilor pentru "mercurial" la benzina si pentru impozit pe bogatie. Prezentam integral analiza INSOMAR, precum si o serie de grafice desprinse din sondaj. Amintim ca cercetarea a fost realizata pe 1360 de persoane cu drept de vot, iar marja de eroare pentru rezultatele obtinute este de 2,7%.

Reforma clasei politice si calitatea vietii

- analiza octombrie 2005 -

Asteptari sociale, perceptii si atitudini fata de guvernare

Ultima cercetare a INSOMAR si-a propus sa caracterizeze, prin cativa indicatori specifici, atitudinea populatiei fata de felul in care evolueaza nivelul de trai in Romania, precum si a modului cum sunt privite initiativele de schimbare a clasei politice. In acest sens, au fost abordate cu precadere sistemele de sanatate si de educatie, veniturile si situatia locului de munca, respectiv modul in care se implica actualul executiv in problemele industriei si agriculturii, dar si in combaterea fenomenului social al coruptiei.

82% nemultumiti de sistemul de sanatate

Astfel, in ciuda a numeroase probleme pe care le acuza sistemul national de sanatate, majoritatea romanilor tind sa se declare mai degraba multumiti de starea lor de sanatate (57%), declarandu-se totodata extrem de nemultumiti de ceea ce face guvernul in acest domeniu (82%). Cu alte cuvinte, aceasta inseamna ca doar robustetea naturala si un dram de noroc pot ocoli boala, atat timp cat serviciile medicale se situeaza la un nivel cu mult sub asteptarile populatiei, iar sustinerea guvernamentala a investitiilor necesare redresarii situatiei raman in continuare la faza de simple promisiuni electorale.

88%, nesatisfacuti de salariu

De asemenea, doar putin peste jumatate dintre cei intervievati (53%) se declara multumiti de serviciul pe care il au, pentru ca un procent important (45%) din populatia activa sa-si afiseze nemultumirea fata de actualul loc de munca. Mai precis, 88% dintre cei intervievati exprima o mare insatisfactie in privinta nivelului lor de salarizare, fiind dispusi sa accepte slujba prezenta in absenta unor alternative mai convenabile sub aspectul salarizarii. Intr-o masura semnificativa, acestui fapt i se datoreaza si marea nemultumire fata de nivelul de trai (75%), in general, la care se mai pot adauga considerente asociate stabilitatii si conditiilor asigurate locului de munca.

27% considera multumitoare activitatea Ministerului Educatiei

Un alt aspect care concentreaza atitudini de respingere a actiunii guvernamentale este cel al educatiei, unde doar 27% dintre respondenti apreciaza ca "destul de multumitoare" activitatea desfasurata in acest domeniu si doar 1% fiind de parere ca situatia este "foarte multumitoare". Recentele declaratii ale sindicatelor din invatamant cu privire la insuficienta fondurilor alocate pentru investitii in acest sector de activitate cu mare expunere sociala, precum si nemultumirea cadrelor didactice fata de actualul nivel de salarizare, confirma suportul social al atitudinilor critice manifestate fata de Guvern. Cu toate acestea, merita remarcat faptul ca, totusi, in sfera educatiei si invatamantului nivelul satisfactiei sociale este cel mai ridicat prin comparatie cu alte zone de responsabilitate guvernamentala.

Industria si Agricultura, cenusaresele bugetului

Industria si agricultura tind sa ramana si in continuare "cenusaresele bugetului", iar perceptia populatiei fata de modul in care sunt administrate aceste sectoare ale economiei este extrem de defavorabila. Ponderea celor care se declara "destul de multumiti" de situatia agriculturii atinge abia 13%, pentru ca starea industriei sa intruneasca aprecieri relativ favorabile intr-o masura inca si mai scazuta (abia 12%). Pe acest fond, respingerea politicilor guvernamentale in domeniul asigurarii si garantarii locului de munca intr-o proportie deosebit de ridicata (78%), constituie o reactie sociala verosimila.

Responsabilitati si perspective

Principala responsabilitate in privinta actualei situatii economice si sociale o poarta Guvernul (cca.84%), dar respondentii vad si in prestatia clasei politice sursa ineficientei demersului national de dezvoltare. Concret, aceasta inseamna ca activitatea Parlamentului naste nemultumire pentru cca.80% dintre cei care au exprimat opinii in sondaj, iar la distanta semnificativa, insusi Presedintele este facut responsabil de actualele conditii de viata (cca.67%).

44% dau vina pe UE, ONU, FMI si BM

Foarte interesanta este si atitudinea critica a populatiei fata de propriul efort de depasire a situatiei de saracie in care se afla tara, in masura in care ea insasi se considera responsabila de ineficienta (cca.47%). Totodata, sindicatele sunt si ele considerate responsabile de neimplicare mai directa in actiunea de crestere economica sau, mai ales, de sprijinire a celor aflati in dificultate (somaj, conditii de munca, salarii mici etc.), fiind prin urmare asociate nemijlocit la starea sociala defavorabila (cca.42%). Discursul critic al populatiei se indreapta, cu intensitate mult atenuata fata de anii trecuti, spre strainatate, unde cca. 44% dintre respondenti considera organizatiile internationale (UE, ONU, FMI, Banca Mondiala) vinovate de situatia interna a Romaniei.

Increderea, in scadere

Dimensiunea accentuata a insatisfactiei sociale cu privire la calitatea vietii este, totusi, contracarata de o minima stare de optimism in legatura cu sansele de redresare economica pe termen mediu si lung, in pofida numeroaselor incercari prin care a trecut economia nationala in acest an. Nivelul increderii in guvern se afla in scadere, dar prestatia principalilor purtatori de imagine si mesaj - presedintele si primul-ministru -, se mentine, inca, la cote apreciabile de incredere. Ca atare, in aceasta pot fi identificate, deopotriva, forta si slabiciunea actualei guvernari.

Sa stabilesca statul pretul

Este un fapt care se dovedeste, o data in plus, in gradul ridicat de dependenta al populatiei fata de stat si interventiile acestuia, manifestata si in chestiunea fixarii preturilor la carburanti. Peste jumatate dintre subiectii intervievati (58%) exprima fara echivoc dorinta unei interventii directe a statului pe aceasta piata, considerand ca politica marilor companii private deserveste in mod evident interesul national si cetatenesc. O asemenea conduita traduce o "apropiere" semnificativa din partea celei mai mari parti a populatiei de conceptul unei "justitii sociale" cu valente evidente de stanga.

84% vor impozit progresiv

O confirmare suplimentara a acestei stari de lucruri rezida si in majoritatea zdrobitoare (84%) a celor care au raspuns in sondaj, solicitand aplicarea unui impozit progresiv pe venituri, fata de cei care sustin in continuare taxa unica pe venit. Din acest punct de vedere, 40% dintre respondenti se declara mai aproape de doctrina social-democrata, in timp ce 25-30% se simt mai atrasi de proiectul liberal de societate.

Merita evidentiat faptul ca cercetarea a solicitat subiectilor intervievati sa formuleze solutii de iesire din actuala situatie defavorabila, iar in acest sens prima si cea mai vehementa atitudine a fost aceea de a revendica o "scadere a taxelor si impozitelor" (56%). In proximitatea acestei masuri, respondentii plaseaza "necesitatea imbunatatirii asistentei sociale acordate populatiilor vulnerabile" (cca.49%), pentru ca inasprirea masurilor de "combatere a coruptiei" sa fie considerate deosebit de importante (43%).

Autorepros in proportie de 26%

Prin comparatie cu manifestarea unei astfel de conduite pro-etatice, de proiectare a unor solutii bazate pe interventia statului in ameliorarea conditiilor de viata ale populatiei, cercetarea a identificat si atitudini de autorepros in privinta calitatii muncii sociale. In proportie de 26% respondentii sustin ideea unei "angajari mai eficiente a fiecarui individ la locul sau de munca", in conditiile in care statul este vazut ca un actor ce nu ar mai trebui sa se implice in reglarea mecanismelor economice (cca.4). Intrarea Romaniei in UE este pentru 19% sansa istorica de a beneficia de prosperitate si o buna guvernare.

Creste insatisfactia sociala

Ca o prima concluzie a datelor enuntate in legatura cu perceptia sociala asupra calitatii vietii se poate avansa ideea ca asistam la o amplificare a starii de insatisfactie sociala la adresa guvernarii actuale, iar situatia tinde sa se degradeze cu atat mai mult pe masura ce se anunta un buget de austeritate in pragul iernii viitoare, lasand si mai putine lucruri de sperat pentru lunile urmatoare. Solutiile principale de iesire din starea actuala vizeaza masuri guvernamentale, implicarea efectiva a clasei politice si, intr-o masura foarte redusa, angajarea societatii la efortul national de dezvoltare.

Relevanta spectrului ideologic romanesc

Una dintre temele publice cele mai dezbatute in ultima perioada este cea referitoare la reforma clasei politice si la reorganizarea spatiului politic romanesc. Trebuie remarcat ca, in Romania, in ciuda folosirii frecvente a termenilor de stanga si dreapta, acestia nu crediteaza prea mult ideea unei structurari a electoratului pe o axa ideologica propriu-zisa, cat mai degraba o forma de auto-reprezentare a pozitiilor adoptate de votanti in raport cu discursul liderilor si formatiunilor politice.

Dreapta - PNL, Stanga - PSD

Sub aspect metodologic, cercetarea a pretins respondentilor sa se autoplaseze pe abscisa centrelor de putere, de la stanga la dreapta, pe o scala de cinci trepte. Valoarea 1 reprezenta o atitudine definitorie de extrem-stanga, in timp ce valoarea 5 reprezenta plasarea spre extrem-dreapta. Ulterior, pe acest interval de la zero la unu, au fost calculate valori pentru fiecare dintre conduitele afisate spontan de subiectii intervievati. Pentru o testare suplimentara a pozitionarii ideologice a acestora, s-a recurs la o intrebare inchisa, cu raspuns asistat de lista optiunilor doctrinare posibile intre care li s-a cerut sa o aleaga pe aceea pe care o considera cea mai apropiata convingerilor personale. Apoi s-au efectuat corelatii cu intentiile de vot exprimate in sondaj, rezultand urmatorul rezultat:

- principalul partid de dreapta este PNL;

- principalul partid de stanga este PSD.

Sub acest aspect, in spectrul politic romanesc Alianta DA se dovedeste a fi o coalitie de centru-dreapta, rezultata in urma asocierii unui partid de dreapta (PNL) cu unul de centru-dreapta (PD). Aceasta este, de altfel, si zona de convergenta a curentului popular, de care se simt atrase si alte partide, intre care PPCD. Crestin-democratia constituie - cu un discurs public foarte putin vizibil in perioada post-electorala - ultima prezenta in arcul politic al "dreptei" romanesti.

De cealalta parte a spectrului ideologic, se regasesc PRM, PSD si, oarecum surprinzator, UDMR. In ceea ce o priveste, PRM este o formatiune care se situeaza la centru-stanga, avand un discurs nationalist manifest si o oferta politica marcata de puternice accente de populism. Fata de acest partid, PSD ocupa pozitia cu cea mai mare deplasare spre stanga, exprimand si cel mai consecvent discursul social-democratiei romanesti. In zona centru-stanga se plaseaza UDMR - la randul sau o coalitie care reuneste un evantai mai larg de optiuni ideologice -, pentru care dimensiunea etnica a discursului politic constituie nota dominanta.

Din cadrul sistemului politic actual mai fac parte PNG si PC-PUR, dar a caror identitate ideologic-axiologica este mai difuz exprimata la nivelul mesajului electoral. In primul caz este vorba de o constructie politica aparuta in preambulul ultimelor alegeri locale si generale, structurata in jurul unui lider cu o evolutie publica destul de contradictorie si a carui notorietate s-a dezvoltat mai putin in spatiul politicii, cat mai ales in universul sportului. Prin comparatie, PC-PUR are si ea o istorie destul de recenta, dar vehementa mesajului sau a obiectivat interese de grup pe un suport mediatic de exceptie. Conduita oscilanta in planul aliantelor politice realizate de la infiintare si promptitudinea dovedita in valorificarea celor mai seducatoare teme electorale, face din acest partid o entitate politica greu de identificat in plan ideologic si doctrinar. Evaluarea acestor doua formatiuni politice este ingreunata in analiza si de frecventa foarte scazuta a respondentilor care manifesta simpatii electorale in favoarea lor.*

In privinta orientarilor doctrinare de ansamblu ale electoratului roman, precum si plasarea formatiunilor politice in spatiul ideologic stanga-dreapta, rezultatele indica faptul ca liberalismul si crestin-democratia reprezinta dreapta spectrului politic romanesc, comunismul reprezinta extrema-stanga, in timp ce nationalismul si social-democratia sunt orientari de centru-stanga. In acest context, curentul popular se plaseaza spre centrul spatiului politic, manifestand tendinta unei deplasari usoare catre ideologiile dreptei.

Reforma sistemului politic romanesc

O alta tema asupra careia s-a indreptat interesul studiului INSOMAR a vizat perceptia populatiei asupra sistemului politic, iar in acest scop au fost formulate unele ipoteze bazate pe continutul dezbaterilor publice din luna septembrie. Reperele acestei analize au vizat separatia puterilor in stat, reforma clasei politice si a structurilor partizane, in asociere cu proiectele de reforma ale unor institutii esentiale ale politicului (sistemul electoral, tipul de Parlament, modul de alegere a Presedintelui), pe care raportul de cercetare al institutului le-a prezentat inca de saptamana trecuta.

Mantuirea vine de la tineri

Foarte mult evocata, tema reformei clasei politice a beneficiat in cercetare de o abordare constructiva, o data cu solicitarea adresata subiectilor de interviu de a formula solutii de modificare in bine a situatiei existente. Un procent semnificativ (36%) acorda tinerilor responsabilitatea adoptarii unui nou tip de discurs civic si politic, in timp ce aproape 27% se pronunta in favoarea inlocuirii celor care au fost acuzati de coruptie ori au detinut pana acum pozitiile influente in partide si in structurile de putere ale statului. Totodata, cca. 14% apreciaza ca fiind necesara cresterea competentelor actualilor lideri, iar cca.13% vad o ameliorare a prestatiei Parlamentului prin aplicarea votului uninominal.

2% cred in primenirea prin partide noi

Demn de remarcat este faptul ca doar aproximativ 2% dintre subiecti mai cred in posibilitatea primenirii clasei politice prin aparitia altor partide. Relatia dintre ales si alegator se vrea una nemijlocita de mecanismul selectiei partizane, ci sa exprime intr-un mod mai direct competentele cetateanului in desemnarea celor care sa-i reprezinte interesele in structurile de putere.

95% vor sa-si aleaga presedintele

Cel mai elocvent exemplu il reprezinta manifestarea optiunii alegerii Presedintelui direct de catre cetatean (95%), prin respingerea masiva a ideii de modificare a Constitutiei in favoarea unei republici parlamentare. O asemenea atitudine poate fi interpretata si ca un mod neechivoc de respingere a politicianismului si a prestatiei formatiunilor politice in ansamblul lor.

Reforma in PSD, extrema urgenta

In paralel atitudinilor de sustinere a unui proiect de reforma a clasei politice, respondentii au exprimat si opinii privitoare la zonele politice pe care le considera a fi cel mai urgent supuse unui astfel de proces. Astfel, in proportii diferite, subiectii cred ca reforma este "necesara" si "foarte necesara":

- 47% - in cazul PSD

- 36% - in cazul PNL

- 34% - in cazul PRM

- 32% - in cazul PD

- 28-30% - in cazul PC si UDMR

Daca in cazul PC si UDMR populatia pare mai putin informata**, in cazul celorlalte partide parlamentare lucrurile sunt de natura evidentei, cu precizarea ca PSD acuza in continuare o perceptie publica dezavantajoasa in privinta asumarii unui autentic proces de schimbare interna. De altfel, asemenea probleme apar in egala masura la partidele de la putere si la cele din opozitie, chiar in conditiile unei perceptii mai favorabile pentru situatia formatiunilor aflate acum la guvernare. Altfel spus, liderii principalelor partide parlamentare sunt perceputi, simultan, ca fiind cei mai buni reprezentanti ai partidelor lor, dar si cei mai recomandati agenti de reformare a organizatiilor partizane din care fac parte ori pe care le conduc efectiv.

O perceptie aparte exista in privinta reformei PRM, unde liderul sau, Corneliu Vadim Tudor, este vazut de respondenti (cca.85%) drept "sef charismatic" si "mare reformator", in mod simultan. La randul lor, Corneliu Ciontu si Gheorghe Funar sunt creditati cu abia cca. 6% din sanse pentru a initia, sustine si finaliza un proiect de reforma in cadrul acestui partid.

De o cota inalta a increderii la acest capitol se bucura si liderul PSD, Mircea Geoana, pe care 59% dintre respondenti il percep in calitate reformator, prin comparatie cu cei 21% care ii atribuie aceasta competenta lui Adrian Nastase si a celor abia 12% care il mai investesc pe Ion Iliescu cu astfel de prerogative in cadrul partidului.

Basescu, perceput ca pedist

Situatia difera radical in cazul celor doua partide aflate la putere. Mai exact, PNL este perceput ca avand doi vectori eficienti ai reformei in partid (Tariceanu - 34% si Stolojan - 32%), la fel cum in cadrul PD, Emil Boc (46%) si Traian Basescu (40%) isi impart o asemenea pozitie. Din acest punct de vedere, cele doua partide acuza un potential de fragmentare partizana in perceptia propriilor electorate, dar cu efecte diametral opuse in planul imaginii publice: in timp ce PNL isi vede diminuate procentele de sustinatori electorali, PD exploateaza maximal capitalul de simpatie si incredere electorala a fostului sau lider, Traian Basescu. Daca pentru PNL instalarea la Cotroceni a lui Theodor Stolojan este resimtita ca o "regretabila plecare", in schimb pentru PD plecarea lui Traian Basescu din partid nu este perceputa decat ca o "plecare de jure", iar nu de facto. Ca atare, ambii lideri sunt inca revendicati de electoratul celor doua partide, impartind sperantele reformarii cu cei care le conduc efectiv acum.

Sa ascultam de UE

Un fapt ce merita, de asemenea relevat, consta in distantarea discursului politic de cetatean. Aceasta reiese si din imprejurarea ca peste 50% dintre respondenti a avut dificultati in nominalizarea liderilor de partid, creditand de multe ori cu responsabilitati reformatoare personalitati din afara partidului respectiv. Pe seama aceleiasi distantari poate fi pusa insasi dorinta unei parti importante a populatiei (64%) de a plasa deciziile clasei politice in orizontul unui referent extern. Ca atare, sfaturile venind dinspre Uniunea Europeana sunt considerate necesare si utile, exprimand nivelul ridicat al increderii celor mai multi romani in institutiile acesteia.***

Presedintele, puteri maximale

Cat priveste perceptia si atitudinile exprimate in legatura cu actuala configuratie a sistemului politic, se observa si o alta o dimensiune a exigentei fata de conduita liderilor politici, respectiv aceea care vizeaza: cooperarea in cadrul puterii executive. Sub acest aspect, proiectul reformei clasei politice devine unul de continut, prin faptul ca peste 50% dintre cei inervievati sunt de parere ca presedintele si premierul ar trebui sa poarte, in egala masura, raspunderea asupra deciziilor de politica interna si externa. La intreabarea "Care este institutia cu cel mai important rol acum in Romania?", opiniile sunt foarte echilibrate, distribuindu-se relativ omogen intre exponentii puterii legislative, executive si justitie.

Practici politice si mentalitati preluate din trecut, tind sa proiecteze asupra personalitatii presedintelui prerogative maximaliste in exercitarea mandatului incredintat prin sufragiu electoral, alterand astfel principiul separarii puterilor in stat. Ca atare, exigenta conducerii armonioase a treburilor publice este periclitata prin insasi precaritatea reprezentarii sociale a functionarii mecanismelor democratice.

In principiu, o asemenea exigenta concorda cu tipul de sistem electoral existent in Romania, respectiv unul proportional, care predispune la negociere si compromis. Atunci, insa, cand la acest nivel nu se instaleaza cooperarea si dialogul constructiv, recursul la referendum apare ca solutie dezirabila, cel putin in cazul acelor "probleme deosebit de importante pentru soarta tarii" (51%), traducand, o data in plus, starea de neincredere in conduita clasei politice. Ea se asociaza firesc cu dorinta unei implicari mai mari a populatiei in formularea deciziei politice, fie si in scopul "sanctionarii" eficiente a eventualelor abdicari din postura responsabila in care liderii au fost investiti.

Reforma justitiei si dimensiunea participarii civice
Dimensiunea participarii civice la rezolvarea problemelor de interes comunitar se regaseste Si in atitudinile manifestate de subiectii intervievati fata de reforma justitiei. In aceasta privinta, cca. 60% dintre respondenti apreciaza ca, in continuare, actul de justitie sa fie realizat de judecatori calificati, sub conditia unei calificari profesionale si morale superioare. O parte importanta a celor care au raspuns in sondaj (26%) nu exclud, insa, posibilitatea judecarii anumitor cauze de catre "jurati" selectati dintre cetatenii localitatii, cu o tinuta morala ireprosabila.

In continuitatea acelorasi atitudini de tip participativ, 24% dintre subiecti acorda Consiliului Magistratilor prerogativa alegerii procurorului general, pentru ca un procent perfect simetric sa opteze in favoarea alegerii acestuia direct de catre cetateni (24%). La distanta semnificativa, ministrului Justitiei si presedintelui tarii (cca.14% si, respectiv 18%) li se recunoaste un asemenea drept.

Chiar daca nu reprezinta opinia majoritara a romanilor, aceste segmente de populatie transmit acelasi mesaj de participare mai mare la "viata cetatii", in ciuda unor pareri destul de generalizate, care nu ezita sa califice cultura civica autohtona drept una eminamente dependenta. Realitatea conduitelor electorale si forma de exprimare a opiniei publice prin intermediul sondajelor, denota faptul ca dimensiunea participarii a crescut in ultimii ani, chiar in conditiile manifestarii unor contradictii si dezechilibre flagrante intre sistemele de valori etalate de cetateni si orientarile ideologice pe care acestia le exprima in privinta pozitionarii politice.

INSOMAR

(n.red. - intertitlurile apartin redactiei)

Note de subsol

* In tabelul de frecvente, PNG are 12 sustinatori electorali, in timp ce PC-PUR, doar 11, deci insuficient pentru definirea unui profil ideologic pe baze empirice. Observatiile se bazeaza, in aceste cazuri mai mult pe analizele retorice realizate de departamentul de monitorizare mass-media al INSOMAR.

** Aproximativ 39% si, respectiv 37% dintre subiecti nu pot face aprecieri consistente in privinta reformei acestor partide.

*** Distantarea discursului civic de cel politic poate constitui o explicatie si pentru nivelul ridicat al insatisfactiei sociale (70%) fata de functionarea institutiilor democratice (situatie prezentata de INSOMAR in urma cu o saptamana).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.