Presedintele Senatului, Mircea Geoana, a depus la Curtea Constitutionala, sesizarea referitoare la Legea educatiei, reclamand un conflict juridic de natura constitutionala cu Guvernul.
Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX ca Geoana a depus marti sesizarea la CC. Presedintele Senatului afirma, luni, ca acest conflict a fost initiat in momentul in care Guvernul a decis sa retraga din Senat proiectul Legii educatiei si sa isi angajeze raspunderea in Parlament pentru adoptarea acesteia.

"Guvernul Boc, intr-o incarnatiune anterioara a sa, a facut un lucru similar in 2009, si dupa un an de zile incearca acelasi lucru", adauga el, precizand ca angajarea raspunderii pe Legea educatiei a mai fost respinsa de CC anul trecut, cu motivatia ca angajarea raspunderii Guvernului nu poate fi folosita decat in cazuri exceptionale. "Nu este normal ca Guvernul sa persiste in aceeasi greseala si dorim sa il indreptam, daca nu il indreptam de tot la motiunea de cenzura", spunea presedintele Senatului.

Geoana afirma ca decizia Guvernului de a retrage Legea educatiei din procesul legislativ din Senat este "un gest arbitrar" care echivaleaza cu desfiintarea rolului de legiferare al Parlamentului. Guvernul isi va asuma raspunderea in Parlament, in data de 28 octombrie, pe Legea educatiei, au stabilit, luni, Birourile permanente reunite ale Senatului si Camerei Deputatilor. Legea educatiei se afla in procedura dezbaterii parlamentare, la Senat, la Comisia pentru invatamant.

In 18 noiembrie 2009, Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala Legea educatiei asumata de Guvern in 15 septembrie 2008.

In motivarea deciziei, Curtea Constitutionala a aratat ca angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi facuta oricand, oricum si in orice conditii, deoarece aceasta modalitate de legiferare reprezinta, intr-o ordine fireasca a mecanismelor statului de drept, o exceptie.

Citeste si:
Cultele religioase cer ca Religia să fie materie opțională la...
Cultele religioase cer ca...

De asemenea, judecatorii constitutionali aratau atunci ca dreptul Guvernului de a stabili continutul si structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie sa se supuna unor conditii impuse ori desprinse din realitate pentru programul sau de guvernare, ignorarea echivaland cu subminarea raporturilor intre puteri.

Curtea Constitutionala admitea, astfel, o sesizare a parlamentarilor liberali care au reclamat mai multe prevederi ca fiind neconforme cu legea fundamentala, printre care si aceea legata de faptul ca profesorii care detin functia de director sau director adjunct sunt incompatibili cu calitatea de membru al unui partid politic.

Ulterior, in primavara anului 2010, Guvernul a inaintat Parlamentului un nou proiect al Legii educatiei.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.