Fost diplomat condamnat la moarte de Ceausescu in 1989 sub acuzatia de spionaj in favoarea SUA, Mircea Raceanu a sosit in Romania pentru a-si lansa o carte, prilej cu care a reiterat afirmatiile ca o serie intreaga de personalitati politice au fost ofiteri acoperiti ai Securitatii.

Miercuri seara, la emisiunea "Zece fix" de la Realitatea TV, Mircea Raceanu a confirmat ca oameni precum fostii ministri ai Apararii Ioan Mircea Pascu si Gheorghe Tinca, Teodor Melescanu, fost ministru de Externe, sau Dan Ghibernea, actualul ambasador la Londra, ar fi fost cadre sau colaboratori ai Securitatii. El a lansat aceste asertiuni si intr-o carte publicata in 2000 si intitulata "Infern ‘89", in care se afirma ca ar fi fost ofiteri acoperiti si alte nume sonore, precum Misu Negritoiu, Traian Chebeleu, Bogdan Baltazar.

MAE, plin de ofiteri si colaboratori

Raceanu isi bazeaza afirmatiile pe modul in care a decurs anchetarea sa de catre Securitate in 1989. El a fost arestat pe 31 ianuarie, in timp ce se indrepta spre Ambasada SUA, unde participa, ca diplomat, la o receptie. Asupra sa a fost gasit un document despre Tratatul de la Varsovia, pe versoul caruia notase informatii privind arestarea ziaristilor si tipografilor de la "Romania libera" care scosesera o publicatie ilegala. In timpul interogatoriilor, ofiterii anchetatori i-au aratat citeva sute de fotografii ale angajatilor din MAE si din ambasade, somindu-l sa spuna despre care stie ca sint si ofiteri de Securitate.

Raceanu a presupus atunci ca toti cei indicati de el urmau sa fie retrasi de la posturi, intrucit Securitatea banuia ca el deja i-ar fi deconspirat americanilor. Acest fapt l-a determinat pe diplomat sa-i indice drept ofiteri doar pe cei care erau morti sau iesiti la pensie, desi stia si alte persoane ca lucreaza sub acoperire. In carte, Raceanu nu spune limpede ca actualele perso-nalitati politice ar fi fost si ofiteri, dar afirma ca, in anul 1989, 95 la suta dintre angajatii MAE erau ori ofiteri, ori colaboratori ai Securitatii. In schimb, despre Teodor Melescanu o afirma aproape in clar.

Melescanu, bine camuflat

El spune ca la ultima runda de recunoasteri, anchetatorul a scos din buzunar, si nu din servieta ca pina atunci, un plic cu fotografii. Ii cunostea pe toti, despre unii stia ca sint ofiteri, dar nu i-a devoalat. Spre deosebire de celelalte audieri, de data asta anchetatorul nu si-a mai notat raspunsurile sale, pentru a fi incluse in rechizitoriu. La sfirsit, ofiterul i-a spus pe un ton sec: "Uita de ele". Raceanu crede ca acest ultim set de fotografii continea cei mai bine conspirati ofiteri ai Securitatii in structura MAE. Printre ei, un singur nume sonor: Teodor Melescanu.

La aparitia cartii, Teodor Melescanu a anuntat ca il va da in judecata pe Raceanu, insa acum spune ca i s-ar parea superfluu sa o faca. "Acolo e doar parerea lui, care mi se pare stupida. Daca as fi avut asemenea legaturi, ar fi aparut pina acum o hirtie". Nici Mircea Pascu nu vrea sa comenteze: "Ma cunosc cu Mircea Raceanu, dar nu am nimic de spus la ce afirma el. Ii urez sanatate".

Salvat de Revolutie

Condamnarea la moarte a lui Mircea Raceanu a fost comutata in 20 de ani de inchisoare in septembrie 1989, la cererea presedintelui american George Bush. A fost eliberat pe 23 decembrie acelasi an. In mai 1990, dupa un discurs de-al sau in Piata Universitatii impotriva noii puteri, Silviu Brucan a mers la Ambasada SUA si a cerut ca Mircea Raceanu sa plece in SUA. In 1993, Procuratura Generala a incercat reincarcerarea sa, insa el era deja cetatean american. In 2000, presedintele Constantinescu l-a reabilitat, iar in anul 2002 Ion Iliescu l-a decorat la Washington. Mircea Raceanu este fiul vitreg al fostului activist comunist Grigore Raceanu, unul dintre semnatarii faimoasei "Scrisori a celor sase", prin care vechi comunisti protestau in 1989 fata de politica lui Ceausescu.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.