Confruntati cu o situatie inedita, aceea de a-i bate apa’n cap in plenul Senatului, alesii neamului incearca sa-i descopere pe cei care se fac vinovati de faptul ca in luxoasa cladire a Parlamentului Romaniei ploua.

Conform primelor declaratii la cald date de secretarul general al Senatului, Dan Vasiliu, vinovatii ar fi Nicolae Ceausescu si Trustul Carpati. Adevarul este insa cu totul altul, responsabilii pentru dusul de luni de la Senat regasindu-se chiar printre parlamentari. Astfel, desi lucrarile de amenajare a spatiilor interioare din cladirea Parlamentului au inghitit peste 800 miliarde de lei in ultimii ani, banii au fost cheltuiti doar pentru confortul si snobismul parlamentarilor. Toate lucrarile de pana acum, incredintate Trustului de Constructii Carpati care, la randu-i, a lucrat in antrepriza cu alte societati, au vizat doar amenajari si finisaje interioare, care au culminat prin placarea cu foita de aur a peretilor pe care troneaza un ceas atomic in valoare de peste 1 miliard de lei.

Lux si apa de ploaie

Sediul de azi al Senatului din incinta Casei Poporului se afla, din 1990, in administrarea Camerei Deputatilor. Prin urmare, responsabilitatea administrarii acestui imobil revine secretariatului general al Camerei. Mihai Ungheanu, secretarul general al Camerei Deputatilor, considera ca ploaia este principalul vinovat pentru aceasta situatie pentru ca a avut nesimtirea sa se strecoare printre crapaturile cupolei Parlamentului si sa se scurga pe pupitrele de lucru ale alesilor neamului. El a omis sa spuna ca, daca exista vreo vina, atunci aceea nu poate fi decat a administratorului cladirii care, in loc sa identifice adevaratele prioritati pentru care trebuiau destinate fondurile de la buget, s-a multumit doar cu amenajari interioare, de un lux exorbitant, care sa ia ochii "locatarilor".

Conform proiectantului Casei Poporului, actualul senator PRM Anca Petrescu, prioritatea zero a acestui imobil era cu totul alta. "In 1989 cladirea nu era terminata decat in proportie de 90%, iar problemele majore ce trebuiau rezolvate vizau terasele, rosturile de dilatatie dintre cele 23 de corpuri de cladire si subsolurile. Desi au fost nenumarate solicitari de fonduri pentru interventii la partea de acoperis, terase si subsoluri, Ministerul de Finante n-a gasit de cuviinta sa aloce bani pentru astfel de investitii. In 2003 s-a incercat o interventie pe partea de acoperis a salii centrale, cu referire la cupola de sticla si terasa, dar lucrarea a fost minora din lipsa fondurilor. Terasa acestui corp (D1) are cea mai complicata forma de acoperire.

Tavanul central este compus din doua luminatoare suprapuse, intre care exista reflectoare si spatii tehnice. Infiltratiile de apa sunt pe la zona de contact a terasei cu luminatorul exterior. La luminatorul exterior nu s-au facut decat interventii ocazionale si ineficiente. Specialistii au constatat ca nervurile din tabla, pe care se imbina sticla, trebuie inlocuite. De asemenea, trebuie alocate fonduri pentru toate terasele cu probleme, precum si pentru rosturile de dilatatie prin care acum curge apa siroaie.

Aceasta casa se va razbuna daca nu-i sunt tratate cu seriozitate toate problemele tehnice", ne-a declarat senatorul Anca Petrescu. Referitor la TC Carpati SA, firma care a executat lucrari de amenajari interioare la Palatul Parlamentului, reprezentantii acesteia sustin ca lor nu li se poate imputa faptul ca au loc infiltratii de apa la cupola sau foaierul Senatului deoarece acestea "au fost executate intre anii 1986-1987 de catre Antrepriza Generala Bucuresti".


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.