Lobby fara lege

Activitatea de lobby a aparut din necesitatea unei mai bune reprezentari a nevoilor cetatenilor in fata autoritatilor publice. Ea ar trebui inteleasa ca modalitatea transparenta de influentare a deciziilor legislative si executive prin orice actiuni care au scopul de a sustine drepturi si interese legitime in promovarea, adoptarea, modificarea sau abrogarea unor acte normative ori administrative, de catre autoritatile publice.

Lobby-ul este activat numai atunci cand o persoana comunica in mod direct cu autoritatile statului (executiva, legislativa), prin recomandarea unei anumite actiuni privind o decizie care urmeaza sa fie luata de aceste autoritati.

Mecanismul de functionare

Pe intreaga perioada cat se ocupa de lobby, persoanele fizice sunt incompatibile cu orice functie de demnitate publica, in caz contrar intrand sub incidenta prevederilor legale privitoare la traficul de influenta. Lobby-stii stabilesc o relatie contractuala oneroasa cu clientii lor, adica sunt platiti pentru ceea ce se angajeaza sa faca.

Ca o dovada a transparentei activitatii lor, lobby-stii trebuie sa se inscrie in registrul lobby-stilor si sa dea periodic date despre activitatile si clientii lor, precum si despre sumele de bani incasate, iar registrul publica un raport anual cu aceste informatii. Lobby-stii sunt supravegheati si de Comisia de etica.

Reglementari din alte tari

In SUA actuala lege privind activitatile de lobby vizeaza demersurile intreprinse atat asupra ramurii executive, cat si a celei legislative. Legea defineste activitatile de lobby, ce intra sub incidenta ei. Potrivit legii, lobby-stul trebuie sa inregistreze activitatea de lobby la secretarii Senatului si Camerei Reprezentantilor in cel mult 45 de zile de la primul act de lobby sau de la angajarea sa de catre client. Secretarii Senatului si Camerei Reprezentantilor au atributii de facilitare si supraveghere ale aplicarii acestei legi.

Cel care, cu buna stiinta, nu respecta prevederile legii este pasibil de amenda civila (contraventionala) de pana la 50.000 dolari. In majoritatea parlamentelor europene nu exista reglementari sau dispozitii referitoare la activitatea de lobby, iar in tari precum Spania sau Irlanda activitatea de acest gen nu are o pondere relevanta.

In Germania, Regulamentul de organizare si functionare al Bundestagului precizeaza in anexa care sunt dispozitiile cu privire la aceste activitati de lobby numite "Verb’nde". Lobby-stii trebuie inscrisi intr-un registru, fiind publicata anual o lista a tuturor lobby-stilor inscrisi in registru.

In Danemarca, exista o recunoastere de facto a activitatilor de lobby. Lobby-stii care isi desfasoara activitatea in interiorul Parlamentul danez trebuie sa fie inregistrati, numele acestora fiind publicate in jurnalul dezbaterilor parlamentare danez.

In Marea Britanie, la Camera Comunelor nu exista o lista care sa cuprinda persoanele care fac lobby. In iulie 1996, a fost adoptat un cod de conduita al parlamentarilor, prin care acestia sa furnizeze informatii cu privire la toate sursele exterioare de remuneratie. Exista si un registru privitor la jurnalisti, intergrupurile parlamentare, secretariatele membrilor parlamentului.

In Olanda, Departamentul pentru Relatii cu Publicul al Camerei furnizeaza reprezentantilor organizatiilor de lobby sau altor organizatii permise de acces speciale, valabile pentru o singura zi. In cazuri exceptionale, aceste permise pot fi valabile pentru maxim doi ani. Permisul le faciliteaza accesul in incinta Camerei, titularii permisului avand posibilitatea sa asiste la dezbateri precum si sa ia cunostinta de documentele adoptate.

In Franta, Adunarea Nationala si Senatul interzic constituirea in interiorul Camerelor a grupurilor ce apara interese particulare, locale sau profesionale. Nu exista nici o lista sau registru special pentru persoanele ce ar dori sa faca activitati de lobby. Grupurile sau organizatiile care cer permisiunea de acces in Parlament se vor adresa Presedintilor Camerelor Parlamentului, care pot autoriza accesul general in salile Parlamentului sau accesul partial.

La limita cu traficul de influenta

Lobby-ul se afla la limita traficului de influenta. Tocmai de aceea legislatiile multor tari definesc traficul de influenta ca fiind incercarea de a obtine bunavointa unui functionar pentru un inters personal si il sanctioneaza destul de aspru. "Fapta unei persoane de a influenta un functionar public sau un reprezentant al autoritatii prevalandu-se de orice situatie derivand din relatia sa personala cu acesta sau cu un alt functionar public sau reprezentant al autoritatii pentru a obtine o decizie care ar putea genera in mod direct sau indirect un beneficiu economic pentru sine sau pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 1 an", este prevazut in codul penal spaniol.

Traficul de influenta, asa cum este reglementat de codul penal francez, consta in solicitarea sau acceptarea de oferte sau promisiuni, solicitarea sau primirea de bunuri sau de daruri pentru un scop determinat de lege. Acest scop poate constitui obtinerea sau incercarea de obtinere din partea autoritatii publice, de distinctii, angajari, favoruri sau demersuri de orice natura, prin aceasta functionarul abuzand de influenta sa reala sau presupusa.
Si Codul penal romanesc defineste si pedepseste traficul de influenta.

"Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, savarsita de catre o persoana care are influenta sau lasa sa se creada ca are influenta asupra unui functionar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani. Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani".

Actiuni de lobby in Romania

Una din actiunile de lobby ale societatii civile a fost cea demarata de Asociatia Pro Democratia pentru sustinerea proiectului legislativ privind Codul Electoral prin initiativa cetateneasca in Parlament.

Tentative de legiferare esuate

O propunere legislativa in acest sens a apartinut senatorului Ulm Spineanu (184/2000). Principalele prevederi se refera la: definirea notiunilor de "activitate de lobby" si "contract de lobby", determinarea persoanelor care pot practica activitati de lobby, atestarea ca practician in activitati de lobby, constituirea societatilor de lobby, organizarea si evidenta activitatilor de lobby din cadrul autoritatilor publice, asigurarea profesionala si sociala a lobbistilor, sanctiunile aplicabile practicienilor de activitati de lobby.

Propunerea 323/2000 initiata de Petre Naidin si Serban Constantin Valeca, deputati in legislatura 1996-2000, defineste activitatea de lobby ca reprezentand "orice comunicare orala sau scrisa, inclusiv electronica, pentru informarea, consultarea, sustinerea sau influentarea unor decizii, adresata unor reprezentanti ai unei autoritati sau institutii publice, realizata in numele si beneficiul unui client, pe baza de contract, de catre o persoana fizica si juridica romana, care are calitatea de lobby-st". Proiectul nu contine nici o prevedere referitoare la posibilitatea ca organizatii ale societatii civile sa desfasoare activitati de lobby.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe