Raportul "Presa despre politicieni" arata ca persoanele publice au probleme de comunicare si ca Guvernul are ministri total necunoscuti publicului, pentru ca acestia prefera sa stea in umbra.

Politicienii romani nu stiu sa-si faca imagine nici macar cand fac treaba buna. Clasa politica are, in general, o relatie plina de sincope cu mass-media si cu publicul, defect amplificat si de perioada de vacanta in care se afla persoanele publice. Relatia politicienilor cu mass-media este una dezamagitoare, aceasta este concluzia raportului "Presa despre politicieni" realizat de Asociatia pentru Transparenta si Libertate de Expresie si dat, ieri, publicitatii.

Raportul cuprinde monitorizarea principalelor 13 cotidiane centrale, inclusiv "Curierul National", si se refera la perioada 15-31 iulie, una plina de evenimente. In cele doua saptamani monitorizate a avut loc revenirea premierului Tariceanu asupra demisiei, Romania a stat intre posibilitatea alegerilor anticipate si criza inundatiilor, Mona Musca si-a dat demisia, Theodor Stolojan a reaparut in prim-planul scenei politice si a avut loc sesiunea extraordinara a Parlamentului in care Opozitia a reusit sa modifice mai multe Ordonante de Urgenta ale Guvernului.

Tariceanu, fara stiri pozitive

Presa a acordat o atentie deosebita activitatii Executivului, monitorizarea inregistrand 1.600 de referinte cu privire la membrii sai. Tonul articolelor a fost unul ponderat, 85 de procente din acestea fiind neutre, 14 la suta negative si doar 1 la suta pozitive. Recordul aparitiilor il inregistreaza, asa cum era de asteptat, premierul Calin Popescu Tariceanu, cu 461 de inregistrari, urmat de Mona Musca, Gheorghe Flutur si Vasile Blaga.

Cel mai "sifonat" iese acelasi premier, care, ca prim-ministru, are 99 de articole cu continut negativ, iar ca sef al PNL are 56 negative din 139. Interesant este ca Tariceanu nu are nici un articol care sa-l puna intr-un context pozitiv, lucru ce il diferentiaza clar de predecesorul sau, Adrian Nastase, care, chiar daca era foarte contestat, avea si primea multe aprecieri pozitive.

In ceea ce priveste delimitarea ministrilor functie de partide, cei liberali au fost, cu 551 de referiri, mult mai vizibili decat colegii lor democrati, care au avut doar 312. Aceasta deoarece PNL a avut un trio de forta in perioada monitorizata (Mona Musca, Gheorghe Flutur si Ionut Popescu), alaturi de care s-au mai remarcat cu aparitii constante in presa si ministrii Mihai Razvan Ungureanu si Mircea Cinteza.
In schimb, PD este vizibil doar prin Vasile Blaga si Gheorghe Dobre, prezenti in presa constant in criza inundatiilor. Si Sulfina Barbu, si Ene Dinga au fost mentionati in ziare, dar majoritatea covarsitoare a referirilor era despre prezenta lor pe lista celor ce vor fi remaniati.

Explicatia? "Acolo unde se comunica putin sau deloc putem presupune ca nu exista vointa politica sa se comunice ceva sau ca este vorba de profesionalismul indoielnic al purtatorilor de cuvant", afirma raporul citat. Un exemplu hilar in acest sens este dat de comunicatul din 26 iulie al Ministerului Integrarii denumit "Tratatul de aderare - mai aproape de tine": "Incepand de vineri, 22 iulie, Tratatul privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, poate fi citit in voie, adnotat sau doar… tinut pe noptiera, la indemana."

"Piticii" Guvernului

Daca din ecuatia monitorizarii este exclus premierul Tariceanu, se observa ca ministrii Blaga, demisionara Musca si Flutur inregistreaza dublul aparitiilor ultimilor zece clasati. Din acest punct de vedere se poate spune ca aceasta axa a reprezentat partea cea mai vizibila a cabinetului, de unde si imaginea in general pozitiva a populatiei cu privire la acestia.
In ceea ce-i priveste pe vicepremieri, acestia sunt mentionati mai mult in alte calitati decat cele de membri ai Guvernului.

Marko Bela, de exemplu, este mediatizat in cea mai mare masura in calitate de lider UDMR si mai putin ca ministru de stat pentru coordonarea activitatii din domeniile culturii, invatamantului si integrarii europene, el neavand nici o prezenta privind aderarea Romaniei. O situatie asemanatoare apare si in cazul vicepremierului Gheorghe Seculici, care este mentionat mai ales in legatura cu participarea sa la diverse seminarii.

In ceea ce-l priveste pe George Copos, majoritatea cazurilor in care este mentionat in ziare se refera la conflictul sau cu seful LPF, Mitica Dragomir. Totusi, el are si prezente legate de activitatea sa, ceea ce-l face sa para cel mai activ dintre vicepremieri. Exista si persoane din cadrul Executivului a caror vizibilitate tinde spre zero, denumiti in raport "piticii" Guvernului, acesta fiind si motivul pentru care marea majoritate a populatiei nici macar nu le stie numele sau postul.

Campionul absolut este Aleodor Marian Francu, seful Cancelariei premierului. Desi pe site-ul institutiei se afirma ca se doreste a fi "o punte de comunicare intre primul-ministru si societatea civila", comunicarea acestuia nu a dus nici macar la o referire la Francu in perioada mentionata. Aproape la acelasi nivel al comunicarii se afla si Iuliu Winkler, ministrul pentru Comert, care apare cu o singura mentiune, in care nu este actor principal, ci doar este laudat de Gyorgy Frunda.

La nivelul perceptiei publice, se spune in documentul citat, nu avem nici o informatie despre ceea ce face la ministerul sau. Si colegul sau de la Ministerul Comunicatiilor, Zsolt Nagy, este o prezenta discreta, el aparand mentionat doar cand Romtelecom a lansat un serviciu bilingv. "Nu mi-a placut sa ies in fata si nici sa raspund celor care ma contesta", spune ministrul Integrarii, Ene Dinga, lucru confirmat si de faptul ca in majoritatea cazurilor in care este mentionat se vorbeste doar despre iminenta sa remaniere. In aceeasi situatie se afla si seful secretariatului general al Guvernului, Mihai Voicu, un alt nume putin cunoscut publicului si prezent in ziare doar la bursa zvonurilor privind remanierea.

PNL si PSD se ataca singuri

In privinta partidelor, liberalii au fost cei mai vizibili actori politici, mai ales datorita crizelor succesive din partid declansate de renuntarea lui Tariceanu la demisie, de demisia Monei Musca si de revenirea lui Teodor Stolojan in prim-planul partidului. Deoarece se inregistreaza un numar mare de acuze reciproce intre liderii partidului, PNL poate fi considerat un partid cu un potential conflictual mare.

In perioada mentionata, PNL a fost cel mai criticat partid, premierul Tariceanu contabilizand trei sferturi din informatiile negative cu privire la liderii PNL. In acest context se inregistreaza doua paradoxuri, unul fiind acela ca partenerii lor de alianta, PD i-a criticat in aceeasi masura ca si PSD, care este in Opozitie. O alta situatie ciudata este data de faptul ca 52 de procente, deci mai mult de jumatate, din criticile la adresa PNL vin chiar din interiorul partidului.

La PD, principalul purtator de mesaj este Emil Boc, aparitiile celorlalti lideri fiind sporadice. Adriean Videanu a reusit sa combine atat calitatea de lider al PD cat si cea de primar, insa prin atacuri la PSD pe tema tantarilor. Mentionat in raport este si Radu Berceanu, care, desi nu a reusit sa obtina nici o functie de conducere in partid, continua sa se afle in atentia jurnalistilor.

Cel mai vizibil lider PSD este presedintele Mircea Geoana, insa si aici trebuie mentionat ca cele mai multe dintre criticile primite vin din cadrul propriului partid. Adrian Nastase se situeaza, in privinta vizibilitatii, in imediata apropiere a lui Geoana, insa la adresa lui se inregistreaza in presa un puternic curent negativ, 40 la suta din mentiunile negative despre liderii PSD fiind cu trimitere la fostul premier. La PSD mai trebuie remarcata si absenta mediatica a unor lideri importanti, extrem de vizibili cu nu mult timp in urma, precum Dan Ioan Popescu, Miron Mitrea si Victor Ponta.

In ceea ce priveste UDMR, a inregistrat o buna prezenta in presa scrisa, mai ales prin declaratiile si pozitiile presedintelui Marko Bela, care, alaturi de Gyorgy Frunda, insumeaza 75 la suta din informatiile despre Uniune. Aceeasi situatie apare si la Partidul Conservator, unde cu exceptia liderului Dan Voiculescu si a purtatorului de cuvant Bogdan Ciuca, ceilalti lideri au parut sa fie intr-o vacanta politica.
In cazul PRM, apare ca ciudata lipsa locomotivei Vadim Tudor, care a avut doar cateva aparitii neconcludente, singurul lider cu interventii politice fiind Lucian Bolcas.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.