"Seful statului a urmarit in permanenta evolutia inundatiilor fara precedent care au afectat tara noastra in cursul ultimelor luni si a monitorizat activitatea desfasurata pentru protectia populatiei si a bunurilor."

Citatul de mai sus provine dintr-un comunicat de ieri al Administratiei Prezidentiale si incearca sa demonstreze preocuparea presedintelui pentru oamenii afectati de inundatii. Comunicatul vorbeste despre "situatiile de urgenta civila", dar nu da semne ca presedintele Basescu ar intentiona sa declare stare de urgenta, asa cum ii permit prerogativele sale constitutionale. Luandu-se in considerare situatia actuala ca si pericolul major prezentat de viiturile care continua sa apara, declararea starii de urgenta ar fi mai mult decat necesara. In plan politic insa, ar avea efecte mai mult decat neplacute pentru guvernanti, care s-ar vedea obligati sa renunte la mult-doritele alegeri anticipate.

De ce nu declara presedintele stare de urgenta

Constitutia prevede, la articolul 93, modul in care presedintele poate cere instituirea starii de urgenta. "Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita parlamentului incuviintarea masurii adoptate in cel mult cinci zile de la luarea acesteia".

Legea nr. 453 din 2004, privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, spune ca acestea privesc "situatii de criza ce impun masuri exceptionale care se instituie in cazuri determinate de aparitia unor pericole grave la adresa apararii tarii si securitatii nationale, a democratiei constitutionale ori pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor unor dezastre".

Situatia actuala din judetele inundate se potriveste perfect cu definitia legala. Cu toate acestea, nu se discuta despre instituirea starii de urgenta. Motivul principal ar putea fi pur politic, legat de alegerile anticipate. In afara faptului ca parlamentul trebuie sa ramana in sesiune pe toate durata situatiei de urgenta, articolul 19 din lege prevede: "Pe durata starii de urgenta, instituita in temeiul art. 3 lit. b (in caz de calamitati, n.red.), gestionarea masurilor dispuse revine Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta, sub conducerea nemijlocita a ministrului administratiei si internelor si in coordonarea primului-ministru".

Prin urmare, premierul nu poate demisiona pe durata situatiei de urgenta, pentru ca, daca o face, imaginea sa publica si a guvernului pe care il conduce este ingropata. Un politician care abandoneaza intr-un moment de dezastru poate sa-si ia adio de la cariera politica. Este drept ca preluand fraiele, prin declararea starii de urgenta, Tariceanu ar avea de castigat ca imagine. Asta ar impinge insa data la care s-ar putea desfasura eventualele alegeri anticipate pana dupa Raportul de tara, lucru inacceptabil pentru actuala putere.

Chiar daca este cinic, un asemenea calcul nu este deloc neobisnuit in lumea politica. Numai ca, in acest caz, cei care il fac danseaza pe lama unui cutit. Pentru ca, daca lucrurile scapa de sub control, cei care nu au luat toate masurile necesare vor plati electoral. In frunte cu presedintele Basescu.


Despre autor:

Sursa: Curentul.ro


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.