Pacalim UE si la capitolul pagube

Romania a facut o cerere de ajutor financiar catre Uniunea Europeana din Fondul Solidaritatea, pe baza unui raport care nu respecta cerintele europene. Conform regulilor, UE nu aloca bani din acest fond de dezastre naturale pentru casele si obiectivele private care nu sint asigurate, lucru confirmat si de Vasile Blaga, ministrul Administratiei si Internelor.

Dar guvernul roman a trimis cererea pe perioada aprilie-mai, unde a precizat suma de 488 de milioane de euro, pagube din infrastructura, locuinte si obiective socio-economice, potrivit datelor furnizate de guvern. "Am luat in calcul numai cele 10 saptamini, deoarece regulamentul Fondului Solidaritatea nu permite raportarea pagubelor decit pina la maximum doua luni si jumatate de la inceperea dezastrelor. Oricum, acestea depasesc suma minima a pagubelor admisa de regulament, adica mai mult de 0,6% din PIB", a explicat Vasile Blaga.

Comisie speciala de la UE pentru verificari

Numai ca membrii guvernului nu au tinut cont de cererile reale ale UE, care specifica foarte clar ca despagubirile se dau doar pentru pagubele din domeniul public. In plus, autoritatile nici nu s-au obosit sa faca unele calcule separate privind pierderile publice si pierderile private. Astfel ca solicitarea guvernului catre UE este una ireala. Conform datelor trimise de Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului, pagubele produse in infrastructura si cele produse caselor sint date numeric, o valoare in lei nefiind estimata pina la ora actuala.

Pentru a stabili daca Romania respecta conditiile privind alocarea banilor, o comisie speciala a UE va evalua datele trimise de guvern si va hotari daca banii vor fi sau nu alocati. Comisia Europeana ar putea termina evaluarea in trie-sase luni de zile. Reprezentantii Cancelariei primului-ministru refuza sa comenteze oficial cele intimplate, dar, neoficial, sint constienti ca Romania poate pierde banii, dar spera ca specialistii europeni sa vina si sa ia in considerare doar pagubele din domeniul public.

Noi afaceri cu digurile din Banat

Lucrarile de refacere a celor 12 amenajari hidrotehnice distruse de furia apelor in Banat vor incepe cel mai devreme in septembrie, si asta numai daca nu vor interveni alte inundatii. Acestea vor fi reconstruite si platite de doua ori. Pina la sfirsitul anului vor fi readuse la nivelul initial de aparare, ceea ce inseamna ca nu vor avea capacitatea de a face fata unor ploi torentiale comparabile cu cele care le-au distrus in aprilie.

Suma alocata pentru prima etapa de "reconstructie" este de 400 de milioane de lei. Aurel Pana, directorul Apelor Romane sustine ca legislatia actuala nu permite realizarea unor lucrari hidrotehnice cu un grad crescut de protectie impotriva inundatiilor. El mai spune ca, daca ploile vor reveni in toiul reparatiilor, pierderile materiale sint inevitabile.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe