UE pune cu botul pe labe serviciile secrete romanesti

Comitetul de Ministri al Consiliului Europei a adoptat, marti, o rezolutie provizorie prin care recomanda Romaniei sa puna in aplicare decizia din mai, 2000, a Curtii Europene a Drepturilor Omului cu privire la cazul cetateanului roman Aurel Rotaru, se arata intr-un material al biroului de presa al Comitetului. Legislatia romaneasca prezinta carente care nu permit o reglementare precisa a limitelor care trebuie respectate in procesul de exercitare a prerogativelor autoritatilor locale in strangerea, inregistrarea si arhivarea de informatii referitoare la siguranta nationala, semnaleaza documentul.

Totodata, cadrul legal din Romania nu permite cetatenilor romani sa solicite - si sa mai si obtina din partea - serviciilor secrete informatii legate de viata lor personala, cu posibilitatea ca aceste informatii sa fie infirmate la nivel oficial, in cazul in care aduc atingere reputatiei individului.

Reforme urgente

Desi saluta masurile adoptate in Romania in vederea prevenirii unor situatii similare, Comitetul de Ministri cere autoritatilor romane sa adopte in cel mai scurt timp posibil reformele necesare in vederea eliminarii criticilor Curtii Europene a Drepturilor Omului pe tema strangerii si arhivarii de informatii de catre serviciile secrete.

Rezolutia Comitetului de Ministri raspunde, astfel, petitiei adresate de Aurel Rotaru Comisiei Europene a Drepturilor Omului in vederea solutionarii in mod echitabil a cauzei in care cetateanul roman isi revendica dreptul la respectarea vietii private in ceea ce priveste detinerea si folosirea de catre serviciile secrete romane a dosarului sau personal, continand informatii aparent autentice referitoare la apartenenta, in 1937, la miscarea legionara.

Aceasta plangere, insotita si de o a doua, care reclama incalcarea drepturilor de a se adresa unei instante judecatoresti si de a beneficia de o reabilitare oficiala in fata unei autoritati nationale care ar putea decide asupra rectificarii informatiilor sau distrugerii acestora, a fost, de altfel solutionata prin decia Curtii Europene a Drepturilor Omului din mai, 2000.

Prin aceasta, Curtea a admis violarea, in cazul Rotaru, a prevederilor articolelor 8, 13 si a paragrafului 1 din articolul 6 al Conventiei Europene asupra Drepturilor Omului, referitoare la drepturile, la respectarea vietii private, la o rezolvare echitabila a situatiilor provocate de incalcarea drepturilor si libertatilor prevazute de Conventie, respectiv la o audiere publica dreapta in fata unui tribunal independent si impartial, care sa survina intr-un interval de timp rezonabil. (A.M.L.)

Cazul Rotaru versus Romania

La originea cauzei privind dosarul Aurel Rotaru s-a aflat o plangere din 1995 (nr. 28.341/95) indreptata impotriva Romaniei, Comisia fiind sesizata la 22 februarie 1995. Reclamantul, Aurel Rotaru, a invocat incalcarea dreptului la respectarea vietii private, din cauza faptului ca Serviciul Roman de Informatii detine si foloseste un dosar ce contine date personale. Rotaru a mai invocat si o incalcare a dreptului de acces la instanta si a dreptului de a beneficia de o rezolvare in fata unei instante nationale, competenta vizand pronuntarea asupra cererii de modificare sau de distrugere a dosarului.

La data de 21 octombrie 1996 Comisia a declarat cererea admisibila.

Aurel Rotaru s-a nascut in anul 1921 si a fost jurist de profesie. In anul 1946, dupa instaurarea regimului comunist, reclamantului, pe atunci student, i s-a refuzat de catre prefectul judetului Vaslui publicarea a doua brosuri: "Suflet de student" si "Proteste", cu motivarea ca aveau un caracter antiguvernamental. Nemultumit de acest refuz, Rotaru a trimis prefectului cateva scrisori. In acest mod, protesta fata de faptul ca noul regim a suprimat libertatea de exprimare. In urma acestor scrisori, la data de 7 iulie 1948, reclamantul a fost arestat. In septembrie, acelasi an, Tribunalul Popular din Vaslui l-a condamnat la un an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ultraj.

Instanta i-a admis cererea

Dupa rasturnarea regimului comunist, in anul 1989 noua putere a adoptat Decretul-lege nr. 118/1990, care acorda unele drepturi persoanelor persecutate de regimul comunist si care nu au avut activitate fascista. In temeiul acestui decret-lege, la data de 30 iulie 1990, reclamantul a sesizat Judecatoria Barlad cu o cerere prin care chema in judecata Ministerul de Interne si Ministerul Apararii Nationale, precum si Directia muncii din judetul Vaslui, solicitand ca perioada in care a executat pedeapsa din anul 1948 sa fie luata in considerare la calcularea anilor de vechime in munca. De asemenea, a cerut restituirea drepturilor banesti corespunzatoare. Judecatoria Barlad a pronuntat o sentinta la data de 11 ianuarie 1993. Instanta a constatat ca in perioada 1946-1949 reclamantul fusese persecutat din motive politice. Prin urmare, s-a admis cererea reclamantului si s-au acordat drepturile prevazute de Decretul-lege nr. 118/1990.

In 19 decembrie 1990, Ministerul de Interne a trimis instantei, la cererea acesteia, o scrisoare primita de la Serviciul Roman de Informatii (SRI). Aceasta scrisoare avea urmatorul cuprins:

"La adresa dumneavoastra nr. 99.110 din 11 decembrie 1990, privind pe numitul Rotaru Aurel, din Barlad, va facem cunoscut ca in urma verificarilor efectuate au rezultat urmatoarele:

- sus-numitul, pe perioada efectuarii studiilor la "Facultatea de Stiinte" din Iasi a activat ca membru legionar in Asociatia Studentilor Crestini;

- in anul 1946 a inaintat Cenzurii orasului Vaslui doua brosuri intitulate "Suflet de student" si "Proteste", solicitand publicarea lor, dar nu a obtinut acest lucru, deoarece aveau continut antiguvernamental;

- dintr-o declaratie data in anul 1948 rezulta ca a facut parte din organizatia P.N.T. - tineret;

- sus-numitul nu are fond penal si nu a fost arestat in perioada mentionata de el;

- intre anii 1946-1948, datorita conceptiilor sale a fost chemat de mai multe ori de catre organele de siguranta si audiat in legatura cu atitudinea sa. (...)."

SRI chemat in judecata

In consecinta, Aurel Rotaru a chemat in judecata Serviciul Roman de Informatii aratand ca nu a fost niciodata membru al miscarii legionare, ca nu a fost nici student la Facultatea de Stiinte, ci la Facultatea de Drept din Iasi, si ca si alte informatii furnizate de SRI, in scrisoarea din 19 decembrie 1990, erau false si defaimatoare.

Cererea a fost intemeiata pe dispozitiile Codului civil referitoare la raspunderea civila delictuala, reclamantul solicitand obligarea S.R.I. de a plati unele despagubiri pentru prejudiciul moral suferit. Fara a invoca un anume text de lege, el a cerut, de asemenea, ca SRI sa fie obligat sa modifice sau sa distruga dosarul ce contine informatiile cu privire la presupusul sau trecut legionar.

In cele din urma, dupa lungi tergiversari in justitia din Romania, cazul a ajuns la CEDO, unde a avut castig de cauza, in anul 2000. Astfel, reclamantului i s-a dat dreptate si s-a decis ca statul roman trebuie sa ii plateasca lui Aurel Rotaru, in termen de 3 luni, 50.000 de franci francezi cu titlu de daune morale si 13.450 de franci francezi cu titlu de taxe si cheltuieli, minus 9.759,72 franci francezi.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe