Modificarea Constitutiei, o vesnica disputa din 2005 incoace

• 2005

Tema modificarii sistemului parlamentar romanesc, precum si cea privind si promovarea votului uninominal au fost lansate de presedinte in toamna anului 2005, dupa esecul organizarii de alegeri anticipate, ca si dupa demersurile esuate ale PNL si PD pentru schimbarea presedintilor celor doua Camere. Presedintele Basescu, aflat in vizita in Statele Unite, declara, in 13 septembrie 2005, ca ar fi nevoie de un referendum pentru revizuirea Constitutiei, pentru ca Romania sa aiba un parlament unicameral, care ar simplifica procedurile de decizie politica si legislativa.

La Cotroceni, la acea data, PSD, prin Mircea Geoana, a anuntat intr-o scrisoare, datata la 20 septembrie 2005 in care propune trei teme pentru consultari, printre care se afla si solutia Parlamentului unicameral, declarand insa ca reforma clasei politice nu se rezuma la trecerea la un Parlament unicameral deoarece problema este mai vasta. Liberalii au anuntat atunci ca sustin regimul parlamentar si, implicit, reducerea puterilor presedintelui, precum si mutarea centrului puterii executive la Guvern, ca si votul uninominal si reducerea numarului de parlamentari. Premierul Calin Popescu-Tariceanu declara ca nu sustine ideea unui Parlament unicameral. El mentiona ca sistemul parlamentar bicameral este bun, insa in Romania el nu este conceput corect.

Sistemul parlamentar unicameral era sustinut de PD si PC, iar PNL propunea parlament bicameral si un Senat, ca reprezentant al comunitatilor locale. UDMR anunta ca pledeaza pentru o reforma a Parlamentului cu mentinerea sistemului bicameral.

• 2006

Tema revizuirii Constitutiei, lansata de presedinte, nu a reusit sa se impuna pe agenda politica nici in 2006, ramanand obiect al disputelor dintre partidele aflate la guvernare. Liberalii anuntau ca reformarea clasei politice si revizuirea Constitutiei se afla printre obiectivele lor prioritare si ca pledeaza in continuare pentru republica parlamentara si parlament bicameral. PD a cerut atributii sporite pentru presedinte, iar principalul partid de opozitie, PSD, anunta ca pledeaza pentru o republica parlamentara, in care presedintele ar avea un rol „decorativ”.

Traian Basescu a reluat discutia despre modificarea Constitutiei in vara lui 2006, cand a spus ca trebuie transata problema atributiilor in sensul ca Romania trebuie sa se decida daca vrea un regim prezidential.

In dezacord cu partenerii de guvernare de la acea vreme, PNL s-a pronuntat pentru adoptarea unui sistem in care parlamentul sa fie suveran si singura institutie care sa aleaga presedintele. Pentru o republica parlamentara se pronunta si PC, care sustinea, tot in septembrie 2006, ca acest model inseamna un presedinte cu prerogative putine, restranse, simbolice. Si UDMR anunta ca opteaza pentru republica parlamentara, miscorarea atributiilor guvernului in domeniul legislativ, pe langa eliminarea sintagmei de stat national.

PSD sustinea in 2006 modificarea Legii fundamentale pana in anul 2009, cu motivatia de a o compatibiliza cu cele europene.

• 2007

In 2007, pe fondul crizei declansate de suspendarea presedintelui si apoi a inlaturarii PD de la guvernare, presedintele s-a consultat cu partidele parlamentare de cinci ori pe marginea modificarii Constitutiei.

Dupa suspendarea sa in Parlament, seful statului a mentionat printre obiectivele sale postreferendum uninominalul si revizuirea Constitutiei. El a revenit asupra modificarii Constitutiei si la inceputul lui 2008, pe fondul deciziilor Curtii Constitutionale din 2007, precum si dupa cea de la sfarsitul lunii ianuarie, prin care rolul CNSAS a fost practic desfiintat. Intr-un interviu la TVR in 8 februarie, seful statului a amintit din nou de necesitatea modificarii Legii fundamentale, pentru a nu mai fi posibile astfel de situatii.

• 2008

In 6 mai 2008, presedintele Traian Basescu anunta ca va solicita unei echipe de specialisti o viziune asupra modificarii Constitutiei, acuzand PNL si PSD ca refuza modernizarea Romaniei. El s-a referit in special la Executiv, afirmand ca acesta a renuntat la acest proiect pe care l-a caracterizat drept "unul dintre golurile" madatului sau pe care il resimte "cu toata fiinta". Modernizarea ar fi fost posibila "daca parteneriatul cu Guvernul ar fi functionat, daca nu s-ar fi amagit cu eliminarea PD de la guvernare", a adaugat seful statului, acuzand din nou "negocierea ticaloasa" purtata intre Iliescu si Tariceanu - suspendarea presedintelui si eliminarea PD contra sustinerii in Parlament.

• 2009

Raportul Comisiei Prezidentiale de Analiza a Regimului Politic si Constitutional din Romania, condusa de Ioan Stanomir, prezentat pe 14 ianuarie, releva faptul ca bicameralismul romanesc este unul egalitar, bazat pe principiul competentelor similare atribuite celor doua camere.

In viziunea constitutionalistilor reuniti in comisia enuntata, unicameralismul este adaptat structurii unui stat unitar, care nu cunoaste ramificatia federala, este mai ieftin, permitand reducerea numarului de parlamentari si permite o flexibilitate mai mare in adoptarea legilor, prin eliminarea redundantelor procedurale. Mai mult, se arata in raportul Comisiei de la Cotroceni, "unicameralismul este adecvat ideei de unitate a natiunii", dupa un principiu teoretic: "O singura natiune conduce la ideea instituirii unei singure camere parlamentare".

Bicameralismul are si el cateva virtuti, conform raportului Comisiei prezidentiale, unul mai degraba de analiza si de radiografiere, decat de trasare a unor solutii: bicameralismul evita tendinta de tiranie a majoritatilor politice si garanteaza posibilitatea evitarii blocajelor de natura constitutionala, o a doua lectura in camera superioara fiind salutara.

"Dincolo de aceste nuante, ceea ce trebuie sa domine, in cazul unei optiuni unicamerale, nu este calculul de natura economica (reducerea alocatiei bugetare), ci imperativul unui design constitutional echilibrat si inteligent", conchidea raportul din luna ianuarie a acestui an.

---

Despre autor: