Presedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a fost desemnat, de catre Consiliul Reprezentantilor Unionali, drept candidat la prezidentiale din partea maghiarilor, cu 67 de voturi pentru si 19 impotriva, in detrimentul "contracandidatilor" Laszlo Borbely si Gyorgy Frunda.
Kelemen Hunor s-a bucurat atat de sprijinul presedintelui Uniunii, Marko Bela cat si de cel al majoritatii partidului.

"In aceasta competitie nu pot exista invinsi, toti trebuie sa fim invingatori. Am cazut de acord ca trebuie sa incredintam aceasta sarcina unui politician tanar, lui Hunor Kelemen, prezentand in acest fel o figura noua. Aceasta este si victoria lui László Borbély si a lui György Frunda, a tuturor celor care au participat la luarea acestei decizii", a explicat presedintele UDMR, in cadrul Consiliului desfasurat in acest sfarsit de saptamana la Targu Mures.

Marko Bela a tinut sa sublinieze ca alegerile prezidentiale vor constitui o piatra de hotar in viata politica interna, si indiferent de rezultatul lor, de cine va castiga competitia, aceste alegeri vor redesena relatiile politice din Romania. Acesta a calificat viitoarea competitie electorala ca fiind o sarcina foarte dificila "fiindca in viata politica romaneasca a revenit puternic si o organizatie ultranationalista". Béla Markó a apreciat ca desi rolul UDMR nu va fi unul determinant din punctul de vedere al rezultatelor alegerilor, este totusi important ca Uniunea sa aiba un candidat propriu pentru sefia statului, deoarece campania va constitui un foarte bun prilej pentru UDMR de a-si transmite mesajul catre societatea romaneasca, si in cadrul ei, comunitatii maghiare din Romania.

Kelemen presedinte

Presedintele executiv al UDMR a multumit colegilor sai pentru "increderea" de a-l nominaliza ca si candidat la sefia statului.

In privinta materialului electoral, Kelemen Hunor a declarat ca directia discursului sau se va orienta catre schimbare: "Vom spune in campania aceasta ca Romania trebuie sa se schimbe si ca Romania se va schimba. Vom spune si cum vedem noi aceasta schimbare, vom spune ce ne doare si de ce ne doare. Si vom spune toate acestea pentru ca dorim remedii la durerile noastre, si nu pentru a supara prin aceasta pe romani. Vom spune ca avem nevoie de invatamant in limba maghiara, si nu pentru a exista mai putin invatamant in limba romana. Vom spune si ca nu exista egalitate de sanse in Romania", a declarat Kelemen.

La fel ca si presedintele Uniunii si Kelemen sustine ideea de autonomie a Tinutului Secuiesc pentru ca maghiarii sa-si "poata gestiona singuri fondurile si sa-si solutioneze problemele de la nivelul comunitatii".


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.