Politicienii se folosesc in comunicarea cu electoratul de o abordare provinciala a temelor si de seductie, prin oferta de avantaje provizorii. Aceasta este concluzia trasa de Agentia de monitorizare a presei, ActiveWatch, intr-o analiza a discursurilor abordate de politicieni in campania pentru alegerile europarlamentare.
In cadrul dezbaterii pe discursul electoral de la nivelul tarii noastre, ActiveWatch, impreuna cu Reprezentanta CE la Bucuresti, au lansat si raportul „Alegeri europene. Discurs electoral in campania electorala”, in care se critica modul slab de aboradare a temelor europene de catre politicienii romani si discursul de tip pragmatic-oportunist.

Agentia a prezentat in cadul sedintei o lista de „nereguli” in continutul discursurilor electorale ale candidatilor la Parlamentul European.
  • Conceptul de ”tema europeana” este vag, motiv pentru care si mesajele transmise de politicieni în timpul campaniilor sunt viciate;
  • Campania electorală a fost presărată cu mesaje difuze si opace;
  • Atat politicienii, cat si presa sunt responsabili de simplificarea mesajelor pe parcursul campaniilor electorale; solutia partidelor politice in aceasta campanie a fost una pragmatic-oportunista: au abordat teme despre care stiau ca vor fi intelese de electorat;
  • Anul acesta, campaniile politicienilor s-au concentrat mai mult la nivel local, au exploatat numai resurse locale. De aceea, nici nu ne putem astepta la un mesaj unitar, global, ci doar la unul cu specific local;
  • Politicienii inca isi mai calibreaza mesajele dupa principiul ”Important e sa sune bine!”;
  • Candidatii au avut discursuri mai aplicate în campania din usa-in-usa, decat in aparitiile televizate (o concluzie desprinsa din discutiile jurnalistilor prezenti la dezbatere cu eurocandidatii, dupa incheierea campaniei);
  • In opinia unuia dintre participantii la dezbatere, natura discursului din campania electorala arata ca Europa nu a trecut granitele Romaniei;
  • Pentru a contribui la intelegerea realitatilor europene este nevoie de mai multa atentie si mai multe resurse financiare in strategiile de comunicare ale guvernelor statelor membre;
  • In ceea ce priveste relatarile presei despre Europa, se impune o distinctie clara intre jurnalismul institutional si jurnalismul general – mai aproape de cetatean, care sa-l ajute sa inteleaga deciziile institutiilor europene;
  • Renuntarea la stereotipurile despre UE si temele europene ar putea îmbunatati comunicarea publica.
La discutii au participat jurnalisti din presa scrisa, ai televiziunii publice, cadre universitare, reprezentanti ai Biroului de Informare al Parlamentului European si ai Consiliului Europei si reprezentanti ai asociatiilor de media.


Despre autor:


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.