De ce il sustine Romania la sefia CE pe Barroso?

"Romania se alatura celor care il sprijina pe Jose Manuel Barroso pentru un al doilea mandat in fruntea CE", a spus seful diplomatiei romane, Cristian Diaconescu, care insa nu s-a sfiit sa-l critice pe actualul presedinte al Comisiei Europene, in conditiile in care familia politica europeana din care face parte, cea a socialistilor, nu-l mai doreste pe Barroso la conducerea executivului european, informeaza NewsIn.

Chiar daca seful MAE nu are sa-i aduca obiectii serioase lui Barroso, nemultumiri exista. "Este singurul candidat. Nu avem obiectii serioase in ceea ce il priveste, dar n-as putea sa va spun ca suntem 100% satisfacuti de ceea ce presedintele Barroso a facut pentru Romania, un stat membru al Uniunii Europene", a aratat seful diplomatiei romane. Delegatia romana din grupul socialistilor din Parlamentul European, condusa de Adrian Severin, si-a exprimat de mai multe ori nemultumirea fata de Comisia Europeana in special atunci cand a fost vorba despre critici aduse luptei anticoruptie din Romania.

Diaconescu a vorbit si despre numirea unui comisar roman in noua componenta a Comisiei Europene, indicand ca si colegul sau de partid, Adrian Severin, liderul delegatiei PSD in PE, ar avea sanse. "Trebuie sa fie cineva care are sustinere din partea grupurilor din PE. Pe Adrian Severin l-as vedea ca pe unul care ar avea, intr-adevar, sanse. Depinde insa si ce domeniu alegem", a subliniat ministrul.
Problema numirii lui Barroso pentru un nou mandat va fi in centrul summitului UE de la Bruxelles din 18-19 iunie.

Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu, participa luni la Reuniunea Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe (CAGRE), gazduita de Luxemburg. Reuniunea va debuta cu sesiunea "Afaceri Generale", in cadrul careia ministrii de externe vor examina Concluziile Consiliului European de vara din 18 - 19 iunie 2009.
Presedintele Traian Basescu le-a transmis partidelor dupa alegerile europene din 7 iunie sa se abtina de la dezbateri publice pe tema comisarului european, aratand ca propunerea pentru portofoliul care va reveni Romaniei in CE o face Guvernul. "Nimeni altcineva nu poate face propuneri Comisiei Europene. Decizia cu privire la desemnarea comisarilor se face in Consiliul European, unde misiunea mea va fi sa sustin propunerea Guvernului", a subliniat seful statului.

Posturile de comisar vehiculate in discutiile politice din Romania au fost portofoliul agriculturii, al transporturilor, portofoliul protectiei consumatorilor sau portofoliul energiei, dar in ultimele zile comentariile s-au concentrat cu precadere asupra portofoliului agriculturii pentru care ar exista si un posibil candidat - fostul ministru al agriculturii Dacian Ciolos.

Surse europene au declarat pentru NewsIn ca Romania are sprijinul Frantei pentru a obtine portofoliul pentru agricultura, iar presedintele Traian Basescu trebuie acum sa "faca lobby inteligent" pe langa presedintele CE, Jose Manuel Barroso, si cancelarul german, Angela Merkel. Ciolos ar fi un candidat ideal din punctul de vedere al Frantei, pentru ca lucreaza deja in cadrul Comisiei Europene ca director pentru dezvoltare rurala si are o sotie de origine franceza, ceea ce "l-ar face imediat popular in presa franceza". Germania ar putea insa avea rezerve cu privire la acordarea postului de comisar pe agricultura Bucurestiului, mai ales ca 142 de milioane de euro raman inghetate in cadrul programului de finantare agricola SAPARD, de aceea fiind nevoie cel putin de sprijinul lui Barroso pentru acest dosar. Un bun prilej pentru presedintele Basescu de a negocia postul de comisar european se va ivi joia viitoare la summitul Partidului Popular European, ce va precede consiliul european de vara de la Bruxelles. La intalnirea popularilor europeni va participa atat presedintele CE Jose Manuel Barroso, cat si cancelarul german Angela Merkel.

In ceea ce-i priveste pe socialistii europeni, presedintele Partidului Socialistilor Europeni, Poul Nyrup Rasmussen nu a exclus prezentarea unei contracandidaturi pentru portughezul Jose Manuel Barroso la presedintia Comisiei Europene. "Probabil o vom face, dar sa avansam pas cu pas, nu am ajuns inca acolo", a spus el vineri.

Stanga a fost foarte criticata in campania pentru europene pentru ca nu a fost in masura sa propuna un contracandidat pentru Barroso.

In prezent, europarlamentarii socialisti raman divizati intre cei care, ca Rasmussen, doresc un candidat de stanga impotriva lui Barroso, si cei care, in perspectiva unui insucces, prefera sa negocieze cu dreapta un pact de neagresiune, recuperand cateva posturi importante. Printre acestea, presedintia Parlamentului European macar pentru a doua jumatate de mandat.

Pentru moment, presedintele PES a cerut din nou liderilor europeni sa nu se grabeasca sa il numeasca pe Barroso la summitul de saptamana viitoare. Parlamentul urmeaza sa se pronunte ulterior asupra persoanei propuse. "Fiti atenti! Nu luati o decizie care nu va va permite sa va intoarceti inapoi", a spus Rasmussen, intr-un apel adresat la 12 iunie liderilor europeni.

Socialistii vor ca presedintele CE sa fie nominalizat dupa referendumul irlandez asupra Tratatului de la Lisabona, care ar trebui sa intervina in octombrie. "Nu putem sa il sustinem pe Barroso" pentru moment, a adaugat liderul socialistilor europeni.

Mai sigur de el dupa victoria dreptei la alegerile europene, fostul premier portughez, al carui mandat se incheie in noiembrie, pledeaza pentru o decizie formala asupra mentinerii sale in functie inca de la summitul de saptamana viitoare. Daca ar fi ales formal inca de acum, Parlamentul European ar trebui sa confirme numirea la jumatatea lunii iulie, pe baza Tratatului de la Nisa, care reglementeaza in prezent functionarea Uniunii. Tratatul prevede, pentru aprobarea sefului Comisiei, majoritatea voturilor europarlamentarilor prezenti. Insa daca procesul va fi amanat pana dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, in eventualitatea unui "da" la noul referendum irlandez din toamna, Barroso va avea nevoie de majoritatea absoluta a membrilor Parlamentului, mai dificil de obtinut.

In aceste conditii, surse diplomatice afirma ca liderii europeni se vor multumi la summit, cel mai probabil, sa exprime o sustinere de principiu pentru Barroso, asa cum au lasat sa se inteleaga saptamana trecuta presedintele francez Nicolas Sarkozy si cancelarul german Angela Merkel. Franta si Germania isi justifica aceasta optiune prin necesitatea de a nu brusca electoratul irlandez inaintea referendumului.
In spatele acestor batalii procedurale se ascund insa mize politice solide. Mentinandu-l pe Barroso in incertitudine, unele tari, ca Franta si Germania, ar putea urmari sa obtina posturile de comisari pe care le doresc, subliniaza diplomatii. Franta, care detine in prezent postul de comisar pentru justitie, libertati si imigratie, si-l doreste pe acela pentru piata interna, detinut in prezent de Irlanda.

Desi Barroso pare aproape sigur ca va fi mentinut in functie pana la urma, bilantul ramane foarte contestat. El este acuzat ca este un presedinte de Comisie prea slab, a carui conduita este dictata de tarile mari, si ca a reactionat cu intarziere la criza economica.

Barroso mai are o problema. Verzii condusi de Daniel Cohn-Bendit si o parte dintre liberali vor sa alcatuiasca un "front anti-Barroso" in Parlament, alaturi de socialisti si cu fostul premier belgian Guy Verhofstadt in frunte. Verhofstadt pornise din pozitie de favorit in 2004, dar a fost invins in cursa pentru presedintia CE de Barroso.

---

Despre autor: