Diaspora din Spania si Italia a intors spatele politicienilor romani

Numai 3.000 de romani din Spania si Italia, cumulat, au votat pentru a desemna candidati romani in PE in 7 iunie. Este un numar extrem de redus avand in vedere ca la alte alegeri acest electorat din diaspora ajungea la circa 10.000 de oameni, in conditiile in care in cele doua tari exista peste doua milioane de romani, potrivit Newsin.

In schimb, peste 50.000 de romani din Spania s-au inscris pe listele spaniole pentru a vota politicienii de acolo pentru Parlamentul European. Alti 30.000 de cetateni romani din Italia au facut acelasi lucru.

Asadar, peste 80.000 de romani din Spania si Italia au renuntat sa voteze politicieni romani, pentru a-si da votul pentru politicienii tarilor gazda. O serie de reprezentanti ai comunitatilor romane din cele doua tari au explicat pentru NewsIn acest "fenomen". In primul rand, romanii au constientizat ca, daca isi ofera votul, politicienii de acolo vor incepe sa ii bage in seama si sa ii ajute, ei obtinand astfel un avantaj direct. In al doilea rand, spre deosebire de partidele din Romania, care nu s-au implicat deloc in a motiva diaspora, partidele din respectivele tari gazda si-au aratat disponibilitatea de a colabora si de a-i ajuta pe romani.

"Credeti ca noi nu am fi vrut sa votam romani? Dar romanii nu au venit sa ne prezinte nimic, nu au comunicat cu noi. Spaniolii au venit, ne-au adunat si ne-au spus: 'Treaba voastra, votati-i pe romani, dar noi suntem cei care va putem ajuta' ", a spus presedintele asociatiei de romani din Castellon, Viorel Bidae, care a recunoscut ca astfel de discutii au pus romanii pe ganduri. Autoritatile din tarile gazda au fost cele care le-au oferit sedii pentru asociatii, platesc anumite cheltuieli, au dotat birourile, ofera transport si alte tipuri de sprijin.

Si in Italia romanii au inceput sa gandeasca pragmatic. "Romanii au inceput sa constientizeze cum stau lucrurile, sa se implice in viata sociala si sa incerce sa se ajute singuri. Daca ei voteaza cu politicienii de aici, respectivii politicieni ii vor privi cu interes, ca pe un electorat, si nu ca pe niste dusmani. Ei gandesc pragmatic. Implicandu-se in viata sociala si politica din Italia au un avantaj direct", spune Ion Dumitru, presedintele "Pro Europa" si coordonator al FARI (Federatia Asociatiilor de Romani din Italia).

Bidae Viorel, presedintele asociatiei din Castellon, a explicat ca fenomenul prin care romanii s-au inscris pe listele de vot ale altui stat este o urmare a indiferentei si nepasarii clasei politice din Romania, care a ignorat complet comunitatea romana din Spania. "S-au comportat jalnic, nu s-au implicat deloc. Pare ca noi nu contam deloc pentru politicienii din tara. Ce cred ei, ca daca ne fac un spectacol odata la patru ani, atunci o sa-i votam?!", a comentat Bidae. "In schimb, partidele de aici, din Spania, au venit si s-au interesat de noi. Cu ei am reusit sa cooperam, nu cu autoritatile romane. Politicienii romani nici cu o carte nu vin la noi, iar noi am invatat sa ne ajutam singuri pe noi insine", a insistat el.

Un al doilea factor, in afara cooperarii la nivel local, a fost cel al modului in care spaniolii au desfasurat campania. "Ne-au adunat la mitinguri, la reuniuni in biroul primarului. Apoi am fost invitati la o sedinta mai mare la Castellon, iar apoi la o reuniune cu peste 70.000 de oameni la Valencia. Ne spuneau in felul urmator: 'Oameni buni, intelegeti ca trebuie sa ne dati noua votul, noi va vom ajuta, noi va dam locuri de munca, noi va consiliem' ", povesteste Bidae. Concluzia lui este ca tot ce au facut spaniolii a fost "o campanie de convingere eficienta".
"Totul a inceput de la zero - ii chemi, spui ce le poti oferi si la sfarsit ii intrebi cu cine voteaza....", a punctat acesta.
Bidae a evidentiat ca niciun candidat PSD sau PNL nu a trecut pe la romanii din Spania. El a spus ca deputatul PD-L William Brinza, chiar daca a mai venit in vizite in Spania, nu a facut nimic eficient. "Ne organizeaza cate un concert cu Ionut Dolanescu. Ok, se duce omul, ca nu a mai auzit de mult muzica populara in direct, dar concret nu ne ajuta cu nimic", spune Bidae.

"Oamenii s-au considerat mai bine reprezentati de candidatii spanioli, este vorba despre o lipsa de incredere fata de politicienii romani. Din punctul meu de vedere, aceasta situatie nu este in regula", spune si avocatul Daniel Comanita, presedintele Asociatiei Culturale Hispano-Romane. Romanii din Spania au avut, potrivit lui Comanita, contacte directe cu politicienii spanioli. "Mai ales in orasele mici s-au putut stabilii relatii interumane puternice intre autoritati locale si romani, este vorba de contacte umane", a declarat el.
Angela Placsintar, membra a FEDROM (Federatia Asociatiilor Romane din Spania) si presedintele Asociatiei imigrantilor din tarile de Est are aceeasi parere ca si Comanita. "Colaborarea pe care noi o avem pe plan local cu organizatiile politice de aici este mai stransa decat cu cele din Romania. Ne-ar fi placut sa treaca pe la noi candidati romani, mai ales ca este o perioada foarte grea", a spus ea.
Presedintele asociatiei hispano-romane este, la randul sau, foarte dezamagit de atitudinea politicienilor romani. "Sunt trist si preocupat in legatura cu atitudinea clasei politice din Romania. Oamenii de aici pur si simplu nu au mai fost motivati sa mai mearga la vot pentru politicieni romani. Nu a venit niciun candidat la noi. Nu este posibil ca la asa o comunitate mare de romani sa nu existe o prezenta politica romaneasca in Spania", a atras el atentia.

Angela Placsintar insista pe ideea apropierii intre romani si autoritatile locale. " Noi, romanii de aici, am colaborat cu partea spaniola, ei ne-au intins o mana, am fost primiti la diferite sedinte de lucru ale partidelor. O legatura atat de stransa nu a existat cu politicienii din Romania. Responsabilitatea pentru romanii de aici o au ambele state. Era de asteptat ca foarte multi romani sa vrea sa voteze pentru spanioli", a explicat ea.

Ion Dumitru, presedintele "Pro Europa" si coordonator al FARI considera ca atitudinea diasporei este de inteles. "E firesc, romanii traiesc acum aici, iar politicienii din Romania i-au gonit. S-au simtit dezamagiti de comportamentul politicienilor romani, asa ca s-au reorientat catre politicienii italieni. Proabil ca au simtit o repulsie fata de politicienii romani si fata de tot ce li s-a promis", este de parere Dumitru.
"Acesta este doar inceputul, daca oferta electorala din Romania va ramane cea care este, romanii de aici se vor detasa total. Eu nu sunt adept al neimplicarii, pentru ca aceasta nu este o palma data politicienilor. Dar momentan nu vad alternativa", a avertizat acesta.
Nicolae Die, presedintele Consiliului federal al FARI (Federatia Asociatiilor de Romani din Italia) si presedinte al organizatiei "Romeni di Padova", are, la randul sau, o serie de nemultumiri. "Noi am reclamat de multe ori indiferenta totala a autoritatilor romane fata de diaspora din Italia... In schimb am avut parte, intotdeauna, de toata deschiderea din partea autoritatilor italiene locale si centrale, inclusiv a parlamentarilor italieni. Eu i-am sfatuit pe conationalii mei sa mearga la vot si sa lase votul alb, daca nu sunt multumiti de autoritatile din tara", a declarat inginerul Die.

"Suntem foarte nemultumiti de activitatea parlamentarilor pentru diaspora, Viorel Badea si William Brinza. Ne gandim sa pornim o actiune penala colectiva prin care sa-i tragem la raspundere ca nu au facut nimic in tot acest timp. Dorim sa vedem solutii concrete, practice si materiale", a mai anuntat acesta.
Una dintre problemele care necesita solutii concrete ar fi deschiderea unui consulat al Romaniei la Padova, pentru care exista autorizatiile necesare, romanii din zona sunt dornici sa sprijine organizarea acestuia, oferind sediu si amenajare, dar Die sustine ca autoritatile romane nu isi dau interesul pentru acest proiect.
"Candidatii italieni ne-au ajutat efectiv. Pe noi ne intereseaza sa avem locuri de munca si sa se infiinteze Consulatul de la Padova. Cine ne sprijina pe noi primeste si sprijinul nostru", a conchis acesta.

In ceea ce priveste cea mai mare problema a romanilor, aceasta este criza economica, riscul de a-si pierde slujba si dorinta de a veni acasa. Lucrurile s-au complicat insa, intrucat romanii nici macar nu au solutia de a reveni in Romania. Ei au rate si datorii in Spania si sunt obligati prin contract sa isi pastreze domiciliul in tara respectiva. "Multi si-au lasat casele si au plecat, dar au facut o mare greseala. Sunt deja sedii de avocatura spaniole care si-au deschis sedii in Romania pentru a putea recupera banii de la romanii care au fugit in tara", atrage atentia Viorel Bidae.
Liderii comunitatilor de romani din Spania si Italia cer sa fie gasite solutii pentru a putea aduce o parte din romani acasa, subliniind ca trebuie sa existe bani pentru ei.
"Romanii de aici sunt datori vanduti, pe o perioada de 30-40 de ani. Este o perioada foarte grea, lumea e foarte dezamagita, exista foarte multi someri. Nici nu se pot intoarce in Romania pentru ca sunt datori, au rate si prin contract trebuie sa isi pastreze domiciliul aici. Lumea e disperata, iar lucrurile s-au complicat din cauza crizei", sustine Angela Placsintar.
Placsintar considera ca este necesar un studiu la nivelul comunitatii romane din Spania pentru a constata cu exactitate care este situatia romanilor, cati sunt indatorati, cati au nevoie de ajutor si cati vor sa revina acasa.

---

Despre autor: