Politica • 22 Mai 2009 • 15:17
O petitie cu peste 22.000 de semnaturi, dintre care 60% provenite din strainatate, pentru folosirea limbii maghiare pe placutele care urmeaza sa fie instalate pe monumentele istorice din Cluj-Napoca a fost inmanata, joi, primarului municipiului, Sorin Apostu.
Initiativa strangerii de semnaturi apartine Miscarii Angajament Civic (CEMO) si portalului de stiri Transindex, actiunea fiind inceputa in urma cu o saptamana. Pana joi, au fost stranse 22.500 de semnaturi, din care aproximativ 60% sunt din strainatate.

"Miscarea Angajament Civic militeaza pentru drepturile omului si, in acest context, am organizat aceasta petitie in legatura cu declaratia domnului primar din 7 mai, in care domnul primar a declarat ca limba maghiara nu este limba internationala si din cauza aceasta nu poate sa apara pe placutele amplasate pe diferite monumente. Semnatarii acestei petitii solicita ca limbile maghiara si germana sa apara pe placutele informative care urmeaza a fi montate pe monumentele istorice ale orasului. Comunitatile germana si maghiara au avut un rol important in istoria Clujului si aceasta intiativa a edilului sef nu reflecta multiculturalismul Clujului”, a afirmat joi, la predarea semnaturilor, Horvath Adam, din partea CEMO, transmite NewsIn.

La randul sau, primarul Sorin Apostu a declarat ca va informa Consiliul Local Cluj-Napoca despre aceasta petitie. "Voi aduce la cunostinta si consilierilor locali petitia dumneavoastra si vom intreba si Ministerul Culturii”, a spus Apostu.

Ordinul Ministrului Culturii nr. 2237/27 aprilie 2004 cuprinde norme metodologice privind semnalizarea monumentelor istorice, iar limbile in care se inscriptioneaza sunt romana, engleza si franceza.

"Este un ordin al ministrului si vom incerca sa adaptam acest ordin pentru placute, in functie de cerintele si specificul clujean. Acel ordin vorbeste de limbi de circulatie internationala. Mie imi pare rau ca aceasta idee de punere in practica a unui ordin al ministrului a surescitat atat de mult, mai ales din punct de vedere politic, scena culturala a municipiului Cluj-Napoca, dar sunt sigur ca acestea sunt doar pareri personale, in sensul ca nimeni nu a avut intentia sa excluda pe cineva sau sa puna in plus pe cineva”, a afirmat Apostu.
Ministerul Culturii si Cultelor lucreaza in acest moment, impreuna cu Ministerul Turismului, la o strategie de aplicarea a normelor de semnalizare a monumentelor istorice care sa tina cont si de specificul turistic al fiecarei localitati.

Primarul Sorin Apostu a anuntat, in data de 7 mai, ca Primaria Cluj-Napoca va monta pe 135 de cladiri importante din punct de vedere turistic din municipiu placute informative cu descrierea lor in limbile romana, engleza si franceza. El a precizat atunci, in cadrul unei conferinte de presa, ca municipalitatea va suporta costurile placutelor si Universitatea Babes-Bolyai se va ocupa de inventarierea monumentelor si editarea textelor care vor aparea pe placute. In municipiul Cluj-Napoca exista 363 de monumente istorice, din care 43 sunt de valoare nationala si internationala, potrivit lui Apostu.

Seful Sectiei de Istorie din cadrul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, Tudor Salagean, a declarat atunci ca majoritatea monumentelor au fost construite pe vremea Imperiului Habsurgic si ca i se pare potrivit ca acestea sa aiba inscriptii si in maghiara si germana. "Majoritatea absoluta a monumentelor istorice din Cluj-Napoca au legatura cu trecutul romanesc german si maghiar. Mi se pare potrivit ca placutele sa aiba inscriptii in romana, engleza, maghiara si germana, dat fiind ca marea lor majoritate au fost construite pe vremea Imperiului Habsburgic si a dualismului austro-ungar”, a afirmat Salagean.

Despre autor:

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.