Proiecte de legi vechi de 9 -12 ani asteapta inca sa fie dezbatute de Senat

Lipsa de reglementare in domeniul duratei traseului legislativ al unei ordonante de urgenta a generat, in Parlamentul Romaniei, situatia ca un astfel de act normativ sa intre in a patra sesiune legislativa si, dupa 12 ani de la emiterea lui, sa nu fie adoptat prin lege, informeaza NewsIn.

Ordonanta de Urgenta 59/1997 privind destinatia sumelor incasate de Fondul Proprietatii de Stat in cadrul procesului de privatizare a societatilor la care statul este actionar se afla in continuare in prima camera sesizata - Senatul, fiind in stadiul "inscris pe ordinea de zi". Situatia este cu atat mai incurcata cu cat nu exista reglementare pentru efectele pe care le-ar avea respingerea unei astfel de ordonante, dupa atatia ani.

Ordonanta de Urgenta este semnata de premierul de atunci, Victor Ciorbea, si contrasemnata de ministrul Reformei, Ulm Spineanu, si ministrul Finantelor, Mircea Ciumara.

Traseul legislativ al proiectului incepe pe 2 octombrie 1997, cand a fost inregistrat la Senat pentru dezbatere. La cateva zile, Comisia pentru privatizare si administrarea activelor statului depune un raport "negativ", cu care intra in plen pe 23 octombrie 1997. Rezultatul este retrimiterea la Comisie, pentru raport suplimentar.

Desi acest raport suplimentar este redepus pe 29 octombrie 1997, prezentarea lui in Biroul Permanent are loc cativa ani mai tarziu, pe 5 februarie 2001. Noua conducere a Senatului trimite din nou ordonanta de urgenta la Comisie. Intre termene ale Comisiei si BP-ului, OUG ajunge pana la urma in plen, unde pe 5 aprilie 2001 au loc dezbateri generale, cu raport favorabil care practic elimina toate articolele cu exceptia unui singur alineat, pe motiv ca au fost preluate de alte acte normative si urmeaza a se face o "lege unitara" pentru privatizarea societatilor comerciale.

Potrivit site-ului Senatului, dezbaterile au fost sistate pentru "consultari cu Guvernul". Retrimis la Comisie pentru raport suplimentar, proiectul si-a oprit traseul legislativ pe 25 aprilie 2001, cand a fost prezentat in Biroul Permanent. Siteul Senatului anunta ca "in conformitate cu hotararile Biroului permanent din data de 25.04.2001 proiectul se temporizeaza la comisie, pana cand Guvernul va depune un nou proiect de lege", aceasta fiind ultima informatie despre proiect.

Ordonanta de finalizare a privatizarii Petromidia, de 9 ani in Parlament

O alta ordonanta de urgenta, care nu a mai reusit sa iasa din Parlament din 2000, este cea privind acordarea unor facilitati la plata pretului actiunilor si la plata unor obligatii bugetare in scopul privatizarii Societatii Comerciale Petromidia - S.A. Constanta.

Inregistrat pe 8 decembrie 2000, proiectul inaintat de Guvern Parlamentului sub semnatura premierului de atunci Mugur Isarescu a fost inscris pe ordinea de zi a anului urmator, pe 5 aprilie. In cadrul dezbaterilor generale, s-a solicitat trimiterea pentru raport suplimentar la Comisia pentru privatizare si administrarea activelor statului. In traseul legislativ actul normativ urma sa intre in plen abia la sfarsitul anului 2001, dar a fost scos de pe ordinea de zi.

In noua configuratie politica, in februarie 2005, Biroul Permanent a stabilit ca raportul intocmit in legislatura 2000-2004 trebuie reanalizat. De atunci, proiectul este trimis pentru raport suplimentar la Comisia pentru privatizare si administrarea activelor statului.

Ordonanta include de fapt modificarea cotei detinute de Fondul Proprietatii de Stat de la 65,323% la 69,991% ca urmare a includerii unor terenuri in capitalul social. Astfel, OUG prevede ca, in vederea finalizarii privatizarii Petromidia si transferului dreptului de proprietate asupra pachetului de actiuni reprezentand 69,991% din capitalul social al acestei societati catre investitorul cu care FPS a negociat si a incheiat contractul de vanzare-cumparare, se acorda prin HG facilitati la plata unor obligatii bugetare.
Primul raport, din martie 2001, precizeaza ca cel care a cumparat pachetul de actiuni "a fost singurul ofertant care s-a angajat sa aduca un capital de lucru de circa 600 de milioane USD si sa realizeze investitii de aproximativ 225 milioane USD pe o perioada de 5 ani".

"Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiunilor Statului a incasat de la cumparator suma de 17 milioane USD drept avans la plata pretului", se mai arata in raport, iar cumparatorul se obliga sa plateasca, esalonat, pe o perioada de 5 ani, unele datorii ale Petromidia: in jur de 53 de miliarde de lei (taxa pe valoare adaugata), 117 miliarde lei (accize) plus 1375 miliarde de lei (obligatii restante la bugetul de stat).

La finalul raportului se mai precizeaza ca "rezilierea contractului de vanzare-cumparare prin respingerea OUG ar avea consecinte deosebit de grave pe plan economic si social si ar putea declansa procese internationale care sa compromita credibilitatea autoritatilor romane".
Senatorii au mai trecut, intr-un raport suplimentar din decembrie 2001, si ca "APAPS va informa anual Parlamentul asupra modului de respectare a obligatiilor asumate prin contractul de vanzare-cumparare al Petromidia".

Initiativa cetateneasca privind finantarea invatamantului, amanata de cinci ani

Senatorii au lasat neadoptata si o initiativa depusa de cetateni, care a intrunit cerintele legale si constitutionale de depunere a textului - sa fie sustinuta de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, care provind din cel putin un sfert din judetele tarii.

Actul initiat in 2004 de Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant prevede ca, incepand din 2005, finantarea invatamantului de stat se face de la buget, cu prioritate din cotele de TVA, in limitele a cel putin 6% din PIB. Din 2007, solicita initiatorii, se aloca 7% din PIB pentru finantarea invatamantului, tot din TVA.

Initiativa, inregistrata la Camera Deputatilor in august 2004, a trecut de acest for legislativ prin adoptare tacita, chiar daca au avut loc dezbateri in plen in cursul carora, declarativ, toate formatiunile politice au sustinut proiectul.

La Senat insa, proiectul a fost trimis la comisiile de specialitate, fiind amendat de noua putere politica, rezultata din alegerile de la sfarsitul lui 2004. Comisia de invatamant a considerat ca, in anii 2005-2006, nu pot fi alocati decat 4,5% din PIB, cu promisiunea ca din 2007 sa se aloce 7% din PIB.
Proiectul a fost insa retrimis de plen catre Comisii in aprilie 2005. Actul a ajuns in plen chiar in cursul acestei sesiuni, pe 25 februarie 2009, dar a fost trimis, din nou, pentru raport suplimentar de la comisiile de resort.

"Sa scapam cat mai repede de acest punct din ordinea de zi"

In sedinta plenului din 25 februarie 2009, senatorul PDL Mihail Hardau, presedintele Comisiei pentru invatamant, a propus retrimiterea proiectului intrucat raportul "a fost intocmit inainte de a avea loc dezbaterea Legii bugetului de stat pe anul 2009", iar problema pusa in discutie de initiativa "trebuie tratata cu multa atentie".

Senatorul PSD Lia - Olguta Vasilescu a atras insa atentia ca proiectul ar trebui sa fie respins, "avand in vedere ca opereaza modificari sau ar trebui sa opereze modificari in bugetele din anii 2004, 2005, 2006, 2007". "Pur si simplu, putem sa-l respingem. Este o chestiune de bun-simt, nu trebuie sa avem dezbateri pe acest lucru. Eu as propune chiar sa scapam cat mai repede de acest punct din ordinea de zi, pentru ca si data trecuta l-am amanat la fel, cand nu au fost reprezentantii ministerului in sala", a insistat senatorul PSD.

In replica, Hardau a subliniat ca, in prezent, avand un buget aprobat si existand "o situatie de criza", ar fi bine ca discutia pe aceasta tema sa fie reluata. In final, senatorii i-au dat dreptate si au amanat din nou transarea definitiva a proiectului.

Lipsa de reglementare in privinta dezbaterii ordonantelor de urgenta

Presedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Grebla, a declarat, pentru NewsIn, ca "din pacate" nu exista prevazut niciun termen de adoptare a ordonantelor de urgenta de catre Parlament.
El a comentat ca, pana cand nu se constituie o majoritate suficienta sa respinga sau sa adopte proiectele, unele fiind chiar organice, nu se poate lua vreo decizie in ceea ce le priveste.
Grebla a explicat ca, din timp in timp, proiectele sunt readuse in dezbaterea plenului, la Camera Deputatilor existand cutuma de a fi rediscutate o data pe sesiune, iar la Senat putand intra efectiv pe ordinea de zi chiar mai des de atat.
In Senat, ca prima camera sesizata, a ramas si propunerea legislativa privind retrocedarea catre Biblioteca Academiei a unor documente istorice, retinute in mod abuziv la Arhivele Statului, initiata de senatorul PRM Eugen Florescu si depusa in Parlament in iunie 2001. In februarie 2008, textul a fost trimis comisiilor juridica si de cultura, pentru raport suplimentar.
Tot la Senat se afla nefinalizate si doua propuneri ale parlamentarilor UDMR, initiate in 2004, si care reglementeaza autonomia - cea privind Statutul autonomiei personale a comunitatii maghiare din Romania si Legea cadru a autonomiei personale a comunitatiilor nationale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe