Fostul sef al statului a fost pus sub invinuire in voluminosul dosar al mineriadei din 13-15 iunie 1990, deschis ca urmare a plangerii penale formulate de Asociatia Victimelor Mineriadelor. Acuzatiile sunt multe si foarte grave.

In evenimentele de atunci au murit sute de oameni sub rangile si batele minerilor chemati la Bucuresti de Iliescu sau secerati de gloantele fortelor de ordine ale Guvernului Roman. Pentru moartea acestora, pana acum, nu a raspuns nimeni dintre cei care au planuit, dirijat si comandat odiosul masacru pentru a elimina opozitia democratica si a reduce la tacere presa libera.

O declaratie socanta, facuta de doctorul Dan Greceanu de la Spitalul Municipal din Bucuresti, indica o cifra certa a celor care, in urma loviturilor primite, au decedat aici: 60 de oameni. Numai la acest Spital. Numai din cauza loviturilor primite. Reactia lui Iliescu a fost una pe care fostul sef al statului o adopta de fiecare data cand e prins in corzi si are ceva de ascuns: "Cine v-a spus ca am fost pus sub acuzare? Este un fals, o provocare si o diversiune".

Invinuit pentru macelul din 13 - 15 iunie 1990
Sectia Parchetelor Militare l-a pus ieri sub invinuire pe fostul sef al statului, Ion Iliescu, pentru contributia majora pe care a avut-o la declansarea mineriadei din 13 - 15 iunie 1990. Mineriada din 1990 a fost catalogata de Occident drept o pata neagra, rusinoasa, pe obrazul Romaniei post-decembriste. Mineriada din iunie '90 s-a soldat cu un macel de proportii, in care s-au inregistrat peste 100 de morti, 746 de raniti si 1024 de persoane retinute si arestate abuziv de procurorii si politistii care au actionat la ordin politic in acele zile.

Dosarul penal in care Ion Iliescu este cercetat, alaturi de alti generali si colonei de armata si politie, precum si de alte persoane cu functii importante in stat, precum ex-premierul Petre Roman sau Gelu Voican Voiculescu, a fost pornit in urma mai multor plangeri formulate, incepand cu 1997, de Asociatia Victimelor Mineriadelor 1990 - 1991 din Romania (AVM), condusa de Viorel Ene, care a investigat in amanunt filmul evenimentelor. Asociatia cere de ani Intregi, cu perseverenta, arestarea si judecarea lui Ion Iliescu, a lui Petre Roman, Miron Cozma si altii, pentru masacrele comise la mineriadele care au ingrozit toata lumea civilizata si ne-au aruncat cu zeci de ani in urma.

Acest dosar a fost instrumentat o perioada de timp de catre gen. Dan Voinea, anchetator caruia i s-a luat, dupa revenirea la putere a lui Ion Iliescu, acest dosar care-l privea, implicit, si pe seful statului. Cauza a fost musamalizata. Pana la venirea ca procuror general al Romaniei a lui Ilie Botos, care a infirmat solutia de neincepere a urmaririi penale si, astfel, dosarul a ajuns inapoi, la anchetatorul care cunostea perfect cauza si care realizase actele premergatoare, inclusiv audierea a peste 150 de persoane.

Procurorul lui Ceausescu - procurorul lui Iliescu
Dosarul penal este instrumentat la nivelul Sectiei Parchetelor Militare, de catre generalul magistrat Dan Voinea. Membrii asociatiei au cerut, recent, ca Dan Voinea sa nu mai instrumenteze acest dosar pe motiv ca acesta a fost procurorul care, din ordinul abuziv al aceluiasi Ion Iliescu, a intocmit rechizitoriul din 24 decembrie 1989, prin care sotii Elena si Nicolae Ceausescu au fost trimisi in judecata pentru genocid in fata unui tribunal militar exceptional, care i-a condamnat la moarte prin impuscare in cadrul mascaradei judiciare din Garnizoana Targoviste".

Conducerea PICCJ a considerat, insa, ca mineriada din iunie '90 nu lasa loc nici unei incompatibilitati vizavi de evenimentele din decembrie 1989. De altfel, a da dosarul unui alt anchetator, dosar care are peste 50 de volume, insemna ca acesta sa piarda numai cu cititul tuturor paginilor aproape un an de zile. Astfel, ironia soartei face ca Iliescu sa fie cercetat azi de acelasi procuror caruia in 1989 i-a ordonat sa-i trimita pe Ceausesti in judecata, pentru ca sa-l poata trimite in fata plutonului de executie.

Din datele existente pana acum in cauza, reiese ca Ion Iliescu este cel care i-a chemat pe mineri la Bucuresti, pentru a "degaja" Piata, iar ex-premierul Petre Roman cel care a asigurat prin aparatul guvernamental deplasarea minerilor din Valea Jiului catre Capitala, cu trenuri special pregatite.

Avocatul Radu Ghergovan Silinescu, aparatorul lui Ion Iliescu, a declarat ieri ziaristilor, dupa o intalnire cu procurorii militari care il citasera ieri pe fostul sef al statului, pentru a veni la audieri, in calitate de martor, ca a aflat dupa discutiile cu generalul magistrat Dan Voinea, ca Ion Iliescu ar urma sa fie pus sub invinuire in acest caz. Referindu-se la acuzatii, avocatul a spus ca "paleta este foarte larga", Iliescu aflandu-se in aceeasi situatie cu Gelu Voican Voiculescu si Petre Roman" (fost vicepremier si, respectiv premier, in iunie 1990).

Printre acuzatiile care ii sunt aduse lui Ion Iliescu se numara cea de instigare la tratamente neomenoase, cercetare abuziva si arestare nelegala. Cele 20 de persoane cercetate in dosar sunt acuzate de subminarea puterii de stat (articolul 162 din Codul Penal), subminarea economiei nationale (articolul 165), talharie (articolul 211), distrugere (articolul 217-218), asociere in vederea comiterii de infractiuni, arestare ilegala si cercetare abuziva (articolul 266), lipsire de libertate in mod ilegal (articolul 189), aplicare de rele tratamente (articolul 267 si 267 indice 1) si crime impotriva umanitatii (articolele 356 - 360).

Iliescu a calcat pe cadavre

Conform surselor noastre, din declaratia facuta pana acum la Sectia Parchetelor Militare, Ion Iliescu a depanat venirea lui la putere, pentru a explica circumstantele si conjunctura creata mai tarziu, in iunie 1990, cand a avut loc sangeroasa mineriada. Astfel, reiese ca acesta, ca de altfel si nucleul CFSN constituit ad-hoc in 22 decembrie 1989, dupa fuga lui Ceausescu, cunosteau faptul ca fostul dictator si sotia fusesera prinsi in data de 23 decembrie 1989. Mai mult, din declaratia fostului sef al statului mai reiese ca gen.

Stefan Gusa (n.red.- decedat), a propus in data de 24 decembrie 1989 sa iasa in fata natiunii si sa lanseze un mesaj catre populatie sa se retraga de pe strazi si sa nu mai iasa pentru ca nu este nevoie si mor oamenii degeaba. Gusa ar fi subliniat ca Armata trebuie sa fie cea care sa asigure siguranta si sa ocroteasca vietile cetatenilor. Dar, Iliescu si CFSN-istii nu au fost de acord. Ceea ce inseamna ca mortii si ranitii de la data de 24 decembrie si pana in data de 6 ianuarie, cand apar ultimele victime ale "revolutiei" ii apartin lui si celor care nu au fost de acord cu generalul Gusa.

Cat despre episodul "Trotca-MApN" cand uslasii au fost macelariti si cadavrele acestora profanate, mai sunt inca elemente de cules si analizat, mai ales in contextul in care doua personaje-cheie, col. Ardelean de la Batalionul USLA-Antitero si fostul sef postdecembrist al Armatei, gen. Nicolae Militaru au decedat in conditii si acum ramase suspecte.

Dupa ce a terorizat si compromis Opozitia formata din "partidele istorice" ale caror sedii au fost devastate de prima mineriada din ianuarie - februarie 1990, si a preluat Puterea dupa votul din mai 1990, Iliescu si-a intarit scaunul la Cotroceni prin forta minerilor, pe care i-a chemat ori de cate ori au fost convulsii. Miron Cozma a declarat ca, dupa iunie '90, i s-a oferit de catre oamenii lui Ion Iliescu chiar postul de ministru de Interne pe care l-a refuzat. Ulterior, Iliescu avea sa foloseasca forta minerilor si pentru lovitura de stat din septembrie 1991, cand Guvernul Roman a fost obligat sa sara gardul pentru a scapa de asaltul hoardelor de mineri.

AVM il exclude pe Basescu de pe lista vinovatilor
In plangerea facuta de AVM acuzatiile sunt indreptate impotriva lui Miron Cozma, Nicolae Camarasescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Gheorghe Diamandescu, Mihai Chitac, Traian Basescu si a lui Gheorghe Robu (fost procuror general al Romaniei - decedat). Referitor la prezenta numelui lui Traian Basescu, presedintele AVM ne-a precizat ca aceasta a fost o eroare, intrucat "asa s-a crezut in 1997 cand s-a depus prima plangere, insa am aflat ulterior ca nu era el de vina, si ca cel care a pus trenurile la dispozitia minerilor a fost un secretar de stat, Burada".

Plangerea AVM

Conform conducerii asociatiei, cei enumerati se fac vinovati de "organizarea, instigarea si transportarea minerilor din centrele miniere importante ale tarii in Capitala, precum si de comiterea actelor de barbarie ale minerilor, care s-au folosit de diferite unelte apte de a produce moartea (securi, topoare, rangi, tarnacoape, lanturi, cabluri electrice), distrugand lacasuri de invatamant, laboratoare etc". AVM mai sustinea ca minerii au "sechestrat, maltratat, schingiuit, violat si ucis" si ca politistii au fost complicii minerilor si ca procurorii au arestat, anchetat si maltratat ilegal oameni nevinovati".

Initial, plangerea AVM a fost inregistrata la Parchetul civil la 18.02.1997. La 26.05.1997, institutia si-a declinat competenta in favoarea procurorilor militari, motivand ca doua din persoanele reclamate aveau la acea data calitatea de militar: Mihai Chitac (fost ministru de Interne) si Gheorghe Diamandescu (fost sef al Inspectoratului General al Politiei).

Din plangerea AVM citam: "condusi de catre politisti in uniforma, complici cu faptasii au inceput sa-l aclame pe presedintele Ion Iliescu si pe prim-ministrul Petre Roman, promitandu-le ca ii vor apara. Presedintele le-a multumit, instigandu-i sa mearga in Piata Universitatii sa o curete de golani, sa o elibereze si sa-i invete sa munceasca". Acelasi indemn a fost proferat de catre Gelu Voican Voiculescu, Petre Roman si Dan Iosif.

Dand curs acestui indemn infractional, infierbantati de bautura, condusi de oamenii puterii, s-au dus la sediile PNTCD, PNL, PLD, la redactiile ziarelor, la diferite locuinte, unde au distrus mobilier, birotica, aparatura electronica, acte si diferite materiale, au furat bani, valori si diverse obiecte (...) Utilizand arme de foc, politia in colaborare cu armata au patruns pe strazile Bucurestiului unde cu foc de arma indreptat impotriva manifestantilor si a persoanelor aflate pe strada au ucis si produs vatamari corporale soldate cu invaliditati pe viata, ale cetatenilor pasnici, neinarmati si nevinovati".

Justitia a dormit pe dosarele mineriadelor

Intr-un raport din februarie 1998 al Parchetului Curtii Supreme de Justitie (actualul Parchet al Inaltei Curti de Casatie si Justitie), se arata ca procurorii militari detin probe ca mineriada din 1990 a fost aprobata de Guvernul Romaniei. "In perioada 14-17 iunie 1990, potrivit dispozitiilor primite din partea Guvernului, MApN a asigurat hranirea si echiparea unor forte civile ce au participat la restabilirea linistii si ordinii publice in Capitala", se precizeaza in raport. MApN ar fi distribuit minerilor produse in valoare de 886.000 de lei.

In aprilie 1999, procurorii militari anuntau punerea oficiala sub acuzare a generalului Victor Athanasie Stanculescu (fost ministru al Apararii), invinuit de abuz in serviciu cu consecinte deosebit de grave. Cei 958 de mineri care au primit uniforme militare nu le-au mai predat unitatii, astfel ca MApN a fost pagubit, in 1990, cu aproximativ un milion de lei.

In acelasi dosar era cercetat si Ioan Napau (fost lider sindical si fost primar al orasului Lupeni), acuzat de favorizarea infractorului, pentru ca i-ar fi determinat pe mineri sa declare altceva politistilor care au anchetat, in 1990, imprejurarile in care ortacii au ajuns la Bucuresti.

In noaptea de 13-14 iunie 1990, grupuri numeroase de mineri din Valea Jiului au venit in Bucuresti, pentru "a restabili ordinea in Capitala", dupa ce fusesera incendiate si devastate sediile Politiei, Ministerului de Interne si Televiziunii Romane. In urmatoarele doua zile, minerii inarmati cu rangi, topoare si bate au devastat sediile unor partide din opozitie si pe cel al Facultatii de Arhitectura, precum si alte locuri din apropierea Pietii Universitatii, decretata de catre studenti "Kilometrul 0 al democratiei". In acest loc, timp de peste 50 de zile, bucuresteni si nu numai au manifestat fata de politica dusa de FSN si de liderul sau, Ion Iliescu.

In dimineata de 13 iunie 1990, politistilor li s-a ordonat "sa curete Piata Universitatii", ceea ce a generat conflicte violente intre fortele de ordine si bucuresteni, care au culminat cu o diversiune de proportii: agenti ai Puterii au incendiat autobuzele fortelor de ordine, pentru ca populatia sa creada ca manifestantii sunt huligani, dupa modelul "exersat" si la Revolutie. Ulterior, au venit si minerii pentru "a ajuta la curatenie".

Au ucis, violat si stalcit in batai mii de romani. In perioada 13-15 iunie 1990, au fost ridicati din Piata Universitatii aproximativ o mie de tineri, din care pentru 182 au fost emise mandate de arestare preventiva. Despre aceste arestari abuzive, APADOR-CH a realizat un amplu material, in care a acuzat abuzul procurorilor si ale politistilor, unul dintre cei nominalizati drept "cap de lista" fiind procurorul Alexandru Tuculeanu, actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii din partea Parchetului General.

Iliescu s-a dat bolnav

Iliescu nu s-a prezentat, ieri, la audierile pentru care a fost citat de procurori, invocand faptul ca s-ar afla in convalescenta in urma interventiei pe cord care a precedat puseurile sale de tensiune de dupa pierderea alegerilor pentru sefia PSD. Desi a invocat convalescenta, fostul sef al statului a fost vazut pe la toate posturile de televiziune in ultimele zile, unde nu parea grav bolnav, ba chiar era mai energic ca oricand. Iliescu a spus insa ca va veni la Parchet peste doua saptamani.

Libertate contra tacere

Dupa ce Miron Cozma a fost audiat de mai multe ori, avocatul acestuia a declarat ca fostul lider al minerilor ar fi cerut procurorilor militari sa-l confrunte cu Ion Iliescu, pentru a arata ca fostul presedinte a mintit atunci cind s-a folosit de numele sau si a multumit pentru interventia minerilor in timpul evenimentelor din 13-15 iunie 1990.

Gratie miselescului decret de gratiere, care a sfidat o natiune intreaga, dat de Iliescu in decembrie 2004, in ultimele sale zile de mandat, Miron Cozma se afla in prezent la un pas de a fi pus in libertate, intrucat cel de-al doilea decret, de revocare, dat de ochii lumii, este nul ca efecte, fapt constatat de instantele de judecata in cazul celorlalti 45 de gratiati.

Iliescu a dorit astfel sa-si asigure tacerea lui Cozma, o data cu plecarea lui de la Cotroceni, ortacul sef fiind una din persoanele cele mai autorizate sa-l demaste pe Iliescu in faptele sale - cel care a reusit performanta ca dupa ce i-a asasinat pe Ceausesti si s-a inscaunat in locul lor, sa declanseze, prin mineriade si fortele de ordine scoase in strada, adevarate razboaie romano-romane pentru a se mentine cu orice pret la Putere.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.