Argumentul adus de Comisia prezidentiala care a elaborat propunerile de reformare a Constitutiei este ca sensul mecanismului de angajare a raspunderii a fost denaturat. Raportul Comisiei arata ca Executivul si-a angajat foarte frecvent raspunderea asupra unor "legi de larga intindere care au cuprins modificari ample ale mai multor legi", sau doar asupra unui proiect de lege care reprezenta, de fapt, un pachet de legi ce reglementau probleme extrem de diverse, transmite NewsIn.
Autorii remarca faptul ca nicio motiune de cenzura nu a trecut de Parlament pana in prezent, potrivit articolului 114 din Constitutie, care spune ca Executivul este demis daca este adoptata o motiune de cenzura depusa in termen de trei zile de la asumarea raspunderii.
Prin modificarea Constitutiei, membrii Comisiei prezidentiale isi propun totodata sa restabileasca "autoritatea legislativa a Parlamentului". Potrivit acestora, majoritatea proiectelor de lege adoptate in Parlament sunt initiate de Guvern, in timp ce propunerile legislative initiate de deputati, senatori sau cetateni nu devin legi in primul rand din cauza "inflatiei de proiecte de acte normative pe care Guvernul le trimite spre dezbatere Parlamentului". Astfel, Comisia recomanda ca noua Constitutie sa prevada ca propunerile legislative initiate de parlamentari sa fie inscrise pe ordinea de zi a Camerelor la paritate cu initiativele legislative ale Guverului. In plus, propunerile legislative ale cetatenilor vor avea prioritate pe ordinea de zi a sedintelor Camerelor Parlamentului.
O alta propunere vizeaza stabilirea de termene precise pentru ambele Camere ale Parlamentului, nu doar pentru una dintre ele, ca in prezent, si nu doar pentru ordonantele de urgenta, ci si pentru cele simple "ordonanta urmand a fi aprobata, modificata sau respinsa doar in termenele indicate".
Comisia de revizuire a Constitutiei propune "formalizarea distinctiei opozitie - majoritate in Parlament" si care poate fi facuta la nivelul regulamentelor celor doua Camere ale Parlamentului si/sau prin Constitutie. Distinctia s-ar face prin "instituirea unor privilegii parlamentarilor care se declara ca facand parte din opozitie sau din majoritate, suplimentare fata de cele care sunt conferite grupurilor parlamentare".
"Ca si in cazul grupurilor parlamentare, ar trebui sa nu existe posibilitatea trecerii de la opozitie la majoritate si invers, parlamentarul care doreste sa demisioneze din opozitie sau din majoritate urmand sa fie independent, cu pastrarea calitatii de membru al unui grup parlamentar", se arata in document. Constitutionalistii argumenteaza ca, astfel, s-ar elimina riscul polarizarii excesive a Parlamentului si ar oferi un plus de transparenta actiunii guvernamental
Despre autor:
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
She's Next: femeile adună mai ușor oameni. Cum se aplică asta în antreprenoriat?
Sursa: start-up.ro
-
Secretele vedetelor de la Hollywood pentru un machiaj impecabil. Tehnici și...
Sursa: garbo.ro
-
Cora devine Carrefour: până la începutul lunii mai toate hipermarketurile vor...
Sursa: retail.ro
-
Analiză Clean Recycle: numărul deșeurilor de ambalaje, în creștere de sărbători
Sursa: green.start-up.ro
-
Creștere de 40% a portofoliului Ecofinance România
Sursa: futurebanking.ro
-
Ce nu trebuie să faci niciodată pentru un bărbat, indiferent cât de mult îl...
Sursa: kudika.ro
-
BVB premiază 15 afaceri 100% românești care ies în evidență pe bursă. Anul...
Sursa: wall-street.ro