Lipsa banilor pentru aderarea Romaniei e doar o poveste electorala

- Cum comentati votul de ieri din Parlament? Daca nu ma insel, suntem singurul stat candidat in care tratatul de aderare a fost votat cu unanimitate in legislativ?

- In sedinta comuna, s-a votat unanim ratificarea tratatului de aderare. Pe data de 11 mai, tratatul a fost ratificat si de Parlamentul Bulgariei, ceea ce inseamna ca cele doua state in curs de aderare au transmis semnalele politice privind dorinta autentica de a respecta calendarul de aderare. Urmeaza desigur ca acest tratat sa fie ratificat in toate cele 25 de parlamente nationale ale statelor membre ale Uniunii si noi speram sa nu fie nici un accident pe parcurs.

- Sunteti multumit de personalul pe care l-ati gasit la instalare in ministerul pe care il conduceti? Sunt functionarii MIE destul de pregatiti pentru a face fata exigentelor unui domeniu atat de dificil?

- MIE are un rol special in pregatirea integrarii europene, este cel care coordoneaza si monitorizeaza indeplinirea tuturor angajamentelor la nivelul tuturor ministerelor si agentiilor guvernamentale.

Am gasit un aparat tehnic bine pregatit, mecanisme si proceduri suficient de bine organizate pentru a tine sub control aceasta activitate de coordonare si monitorizare. Insa ceea ce mai trebuie facut la nivelul ministerului, si asta vom face foarte curand, dupa o analiza pe care am realizat-o si am terminat-o de curand, este sa marim capacitatea de analiza calitativa, in sensul de a realiza studii de impact, studii de alertare timpurie, studii de sinteza, chiar proiectii sau simulari de proiectii macroeconomice, legate de indeplinirea angajamentelor asumate de Romania fata de UE. In acest context, am pregatit o hotarare de guvern care va reorganiza ministerul integrarii. Mie va deveni Ministerul afacerilor europene si dezvoltarii. Acesta va avea in structura directii noi, care sa se ocupe de cea mai importanta problema in cele douazeci de luni pe care le mai avem pana la aderare, si anume coordonarea procesului de luare a deciziilor si de formare a pozitiilor comune pe care Romania trebuie sa le sustina prin expertii sai in institutiile europene.

Rectificarea bugetara va asigura sumele necesare respectarii angajamentelor

- Cat de real este pericolul amanarii aderarii Romaniei la UE?

- Pericolul amanarii aderarii in principiu exista, dupa cum si premierul si alte oficialitati din Romania, dar si oficialitati ale UE au declarat. In cazul in care Romania nu-si va indeplini un angajament important intr-un domeniu cheie sau in cazul in care exista un risc evident de neindeplinire sau de derapaj in indeplinirea unui angajament, Comisia Europeana va putea recomanda in raportul sau de monitorizare din noiembrie anul acesta catre Consiliul European, activarea clauzei de amanare a aderarii cu un an. Avand in vedere determinarea politica (a guvernului, a presedintiei Romaniei, a altor institutii ale statului si a tuturor partidelor politice de a considera integrarea Romaniei cea mai inalta prioritate nationala), mecanismele institutionale functionale si sursele de finantare a programelor asumate, cred ca vom reusi sa indeplinim angajamentele. In prezent, ne concentram pe asigurarea surselor financiare, inclusiv la rectificarea bugetara care urmeaza sa se produca la sfarsitul acestei luni, astfel incat angajamentele asumate de Romania pentru acest an sa nu aiba deficit de finantare.

Pozitia adeptilor politicii de austeritate bugetara a UE nu este onesta

- Care credeti ca ar putea fi motivul pentru care oficialii europeni ar putea solicita amanarea: clauza privind concurenta, clauza privind afacerile interne si justitia, discutiile tensionate pe tema bugetului UE, europarlamentarii afirmand ca singura solutie pentru finantarea aderarii Romaniei si Bulgariei reducerea subventiilor alocate celor 15 state vechi membre ale Uniunii, perceptia de tara corupta de care Romania "se bucura" in randul unor europarlamentari sau acuzatiile de asa-zis dumping fiscal catre cele zece state membre si chiar a Romaniei?

- Exista trei mari probleme: in primul rand exista discutia de la nivelul Comisiei Europene, Consiliului European si Parlamentului European desigur, privind mecanismele si perspectivele financiare, inclusiv bugetul pe perioada 2007-2013. Este o problema care desigur ne priveste si pe noi. in fond insa, este problema statelor membre.

Dupa cum stiti statele vechi, fondatoare, care sunt contribuabile nete solicita o scadere sau mentinere la 1 la suta din PIB sau poate chiar mai putin, iar statele nou-intrate, cele zece si alte state mai mici solicita 1,14 la suta. Eu cred ca dezbaterile respective au si o conotatie electorala, in sensul ca, in special in Germania, aceasta perspectiva electorala apropiata ii face pe politicieni sa incerce sa castige electoratul aratand populatiei ca ei lupta pentru o reducere a contributiei catre bugetul european, incusiv prin amanarea aderarii Romaniei si Bulgariei si deci ca actioneaza in favoarea interesului national, al propriilor contribuabili. Dupa parerea mea este o pozitie care nu este onesta, dar este de inteles intr-un fel, este vorba de interesele electorale locale, e adevarat, si conjuncturale, dar asta este politica.

O a doua problema pe care dumneavoastra ati mentionat-o se refera la reticenta privind realitatea reformelor pe care noi le indeplinim in domenii dificile, in domenii critice, cum ar fi coruptia, competitia, independenta justitiei, libertatea presei, mediul inconjurator. Aici, Romania are un singur raspuns de dat, sa-si indeplineasca intocmai angajamentele. Atunci cand Comisia Europeana a stabilit impreuna cu Romania aceste angajamente si-a luat masuri de siguranta ca in cazul in care angajamentele sunt indeplinite la standardele fixate si in calendarul stabilit ele sa asigure pregatirea minimala a Romaniei, asa incat aderarea tarii noastre sa nu produca bulversari in UE, iar Romania sa poata prelua in mod neted socurile care vor aparea la momentul aderarii.

Dumping-ul fiscal al est-europenilor este o falsa problema

- Cea de-a treia problema vizeaza acuzatiile de asa-zis dumping fiscal. In Uniunea Europeana a avut loc recent o dezbatere, o revizuire a agendei Lisabona, care a fost considerata, la cinci ani de la elaborare, ca fiind prea ambitioasa, cu prea multe obiective, cu mecanisme insuficient de elaborate si cu resurse insuficient de elaborate pentru atingerea acestor obiective. Ele au fost reduse la trei: ocupare, crestere economica si productivitate. Productivitatea este principalul factor de ramanere in urma a UE fata de economia SUA sau cea a Japoniei, si dupa parerea mea, ar trebui ca UE sa permita functionarea surselor de productivitate, printre ele fiind si cresterea competitivitatii in tarile nou-intrate in UE si in tarile in curs de aderare, cum este Romania si Bulgaria. Este interesul UE sa accepte ca aceste tari sa devina atractive din punct de vedere economic pentru investitii straine si pentru delocalizari, chiar de firme si industrii. Pe termen mediu si lung, este bine pentru toata lumea, chiar pentru statele membre din care migreaza investitorii. S-a ridicat problema invaziei fortei de munca din Romania si Bulgaria catre statele membre.

Aceasta forta de munca, care eventual ar migra acolo, ar avea o contributie foarte importanta la cresterea economica a respectivelor state membre. Orice liberalizare, orice libera circulatie de factori, bunuri, servicii, capital, forta de munca, conduce, ca impact, pe termen mediu cel putin, la cresterea de competitivitate. Dupa parerea mea, acesti politicieni privesc problema pe termen scurt, oarecum local si chiar conjunctural, insa ea trebuie vazuta pe termen lung, din perspectiva impactului global, general. In plus, ar trebui sa se inteleaga la nivelul statelor membre ca, cu cat Romania este mai dezvoltata din punct de vedere al competitivitatii, al predictibilitatii mediului de afaceri, cu atat e mai bine pentru UE insasi. Din acest punct de vedere eu cred ca este o falsa problema si ea este tratata cred, probabil mai mult tot din perspectiva electorala.

- Daca se va ajunge la un acord la nivelul UE privind finantarea extinderii de catre vechii membri, credeti ca vom avea probleme cu ratificarea tratatului de catre parlamentele unor tari, precum Franta sau Spania, care vor pierde sume importante de la bugetul comunitar?

- Nu cred, deoarece statele membre au acceptat, deocamdata la nivelul guvernelor, sa semneze tratatul de aderare, iar in reprezentantii tuturor statelor membre din Parlamentul European au dat avizul conform. In plus, extinderea spre Romania si Bulgaria nu reprezinta un val distinct fata de cei zece de anul trecut. A fost vorba de un val de 12 tari, impartit in doua, pentru ca Romania si Bulgaria nu aveau destule probe ca erau pregatite la 1 mai anul trecut. este deci acelasi val. Romania si Bulgaria fac parte din strategia de extindere a UE, cele doua tari sunt luate in calcul in planurile financiare ale UE, Uniunea deci si-a facut toate calculele ca noi sa aderam conform calendarului stabilit.

Neincrederea in capacitatea de absorbtie ar putea micsora fondurile europene

- Exista pericolul ca, in cazul in care programul de politici agricole al Uniunii pe perioada 2007-2013 va fi reformat, sumelele alocate Romaniei prin tratat sa fie renegociate? In conditiile in care in document se precizeaza clar ca acestea sunt valabile numai daca nu pun in pericol programele pe termen lung ale UE?

- Pentru moment Uniunea Europeana nu a reusit, sub presedintia luxemburgheza, sa definitiveze planul financiar si perspectiva financiara pe perioada 2007-2013. Este adevarat ca Parlamentul European a obtinut, cu ocazia avizului conform, acordat pe 13 aprilie, dreptul de a fi asociat la deciziile financiare, incepand cu 2009, care sa stabileasca ajutoare acordate Romaniei si Bulgariei.
Dupa parerea mea, cel mai important aspect, care ar putea sa ajusteze in minus aceste alocari financiare se refera nu la problemele pe care statele membre le vor avea cu finantarile, ci la credibilitatea noastra sub aspectul absorbtiei acestor fonduri foarte mari, pe mecanismele si procedurile pe care trebuie sa le implementam in Romania. Exista temerea ca noi nu suntem capabili sub aspect administrativ sa absorbim fondurile in mod eficient si in conditii de securitate.
Noi incercam sa eliminam aceasta temere, reproiectand sistemele noastre de absorbtie a fondurilor europene.

Acum lucram la asa-numitul sistem EDIS (descentralizarea gestiunii fondurilor), care va fi mecanismul prin care vom prelua fondurile structurale, fara sa mai avem controlul ex-ante al delegatiei Comisiei Europene, in sensul ca se acorda incredere Romaniei ca poate sa gireze securitatea si eficienta fondurilor. Elaboram, totodata, o strategie de crestere a ratei de absorbtie, identificand cauzele si factorii de deblocaj.
Prin crearea Ministerului afacerilor europene si dezvoltarii intentionam sa cream structuri proprii, descentralizate, ale ministerului, pentru ca noi nu avem deocamdata astfel de structuri, astfel incat sa putem coordona si controla utilizarea fondurilor europene si sa asigutram securitatea utilizarii acestor fonduri pana la nivelurile locale.

- Una dintre marile probleme cu care se confrunta Romania este gradul de absorbtie a fondurilor comunitare. De exemplu, in cazul programului SAPARD principala problema este imposibilitatea taranilor si fermierilor romani sa identifice surse de cofinatare, bancile, in marea lor majoritate, fiind sceptice in ceea ce priveste creditele agricole. Ce ar putea sa faca actualul guvern pentru a usura accesul investitorilor din agricultura, mai ales in cazul celor mici si a asociatiilor familiale, la fondurile nerambursabile oferite de UE?

- Lasand la o parte faptul ca ar trebui imbunatatita comunicarea, incat sa existe informatii suficiente privind oportunitatile de finantare si de aplicare pentru finantare, privind procedurile care trebuie respectate, criteriile si standardele, eu cred ca un alt factor care ar putea sa mareasca rata de absorbtie ar fi si identificarea unui factor institutional de garantare eventual a co-finantarilor, in special in domeniul public.
Poate ca n-ar fi rau ca sistemul bancar sa-si elaboreze propria strategie de a sprijini mai mult aspectele de cofinantare, in conditii mai putin restrictive de garantare a creditelor pentru aceasta co-finantare. Totodata, este nevoie si vom depune eforturi in aceasta directie, sa sprijinim infiintarea unor firme de consultanta si de elaborare de proiecte, firme care sa fie acreditate de catre ministerul nostru, asa incat sa existe seriozitate, competenta si securitate.

"Sper ca UE sa nu foloseasca Romania pentru a descuraja Turcia"

- Mai multe articole din presa internationala pun cresterea euroscepticismului din statele occidentale pe faptul ca cetatenii acestor state s-au plictisit de valurile repetate de extindere, care nu au fost digerate indeajuns?

- Eu sper ca Uniunea Europeana sa nu foloseasca cazul Romaniei ca pe un exemplu de a descuraja alte tari, cum ar fi Turcia, fiindca ar fi nedrept fata de eforturile societatii romanesti de a se pregati pentru aderare si pentru vocatia europeana a Romaniei.

- Credeti ca un eventual rezultat negativ al referendumului constitutional in Franta sau Olanda ar putea pune in pericol aderarea Romaniei si Bulgariei?

- Dupa parerea mea nu, in ultimul timp trendul in Franta s-a inversat. Speram sa nu se intample vreun accident, pentru ca Franta a avut intotdeauna simtul istoriei: este fondatoare a Uniunii Europene, iar elaborarea proiectului constitutiei europene a fost coordonata de un francez, Giscard d'Estaing.
Pe de alta parte, tratatul constitutional se refera la o alta problema decat tratatul de aderare a Romaniei. Tratatul constitutional se refera la dezvoltarea pe verticala, institutionala a UE, in timp ce tratatul de aderare la extinderea pe orizontala.

Tratatul constitutional sau constitutia Europei de fapt nu este o constitutie, este un nou tratat european, dupa cel de la Nisa, cu anumite adaugiri, modificari, o filosofie modificata.
Pentru existenta si conservarea UE, neratificarea de catre un stat a tratatului constitutional nu lasa UE fara tratat, ramane tratatul de la Nisa.
Nu vad nici o legatura cauzala intre ratificarea acestui tratat si ratificarea tratatului de aderare al Romaniei.

Amanarea cu un an a aderarii ar costa Romania 22 de milioane de euro

- Dupa cum stiti, zilele trecute, ministrul afacerilor europene al Bulgariei a anuntat ca o eventuala amanare cu un a aderarii la UE ar costa statul bulgar 800 de milioane de euro. Ce costuri estimati dumneavoastra ca ar implica o aderare a Romaniei la Uniune la 1 ianuarie 2008, in loc de 1 ianuarie 2007?

- Cele mai importante costuri nu sunt de natura monetara, ci de natura non-monetara. Totusi, pe plan monetar va pot spune ca noi in 2007 ar trebui sa primim fonduri de la UE in valoare de 2 miliarde de euro, iar contributia Romaniei la bugetul european ar trebui sa fie de circa 870 de milioane. Prin urmare, avem un sold pozitiv pe fluxurile monetare de 1,2 miliarde de euro. Daca Romania nu adera la 1 ianuarie 2007, in mod cert, aceste fonduri, care sunt fonduri structurale, nu vor mai veni in Romania, dar nici noi nu vom mai plati cotizatia. In principiu noi am pierde 1,2 miliarde de euro. In 2006 noi primim fonduri de preaderare in valoare de 1,14 miliarde de euro. Nu putem crede ca, daca Romania ramane in continuare stat in curs de aderare, in 2007 nu va primi fonduri de preaderare. E posibil, insa, ca ele sa se micsoreze. Prin urmare, daca se amana aderarea noi pierdem in mod cert, daca se vor mentine pentru 2007 fondurile din 2006, circa 22 de milioane de euro.

Daca insa se reduc si fondurile de preaderare, ca o sanctiune pentru faptul ca Romania nu a fost capabila sa se pregateasca, sigur ca suma poate sa creasca. Insa nu este vorba de sume foarte mari. Cele mai importante costuri vor fi insa cele non-monetare: intarzierea modernizarii economice si institutionale a Romaniei, conservarea unor ierarhii artificiale de competitivitate care exista acum in Romania, mentinerea sau cresterea decalajelor existente intre Romania si statele membre, scaderea drastica a credibilitatii Romaniei pe plan mondial, descurajarea institutiilor implicate in indeplinirea angajamentelor, pierderea unor sume foarte mari din investitii straine directe, intarzierea asanarii societatii romanesti de fenomene grave cum ar fi coruptia, economia subterana, evaziunea fiscala.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe