Specialisti in drept constitutional dau credit presedintelui

Constitutionalistul Ioan Stanomir spune ca presedintele decide de fiecare data propunerea de premier si ca opinia partidelor, indiferent de procentul pe care l-au obtinut in alegeri, este consultativa."Chiar daca un partid castiga majoritatea absoluta, optiunea desemnarii persoanei care va deveni premier o are in totalitate presedintele. Partidul poate sa vina cu alte propuneri daca de exemplu prima nu este agreata, dar tot presedintele decide. Presedintele nu
poate fi legat de maini si de picioare", a mai declarat el pentru NewsIn.

Specialistul tinde sa-i dea dreptate presedintelui si atunci cand acesta afirma ca nu negociaza persoana pentru sefia Executivului cu aliante sau coalitii formate ad-hoc in Parlament, dupa alegeri. "In Constitutie se vorbeste despre partidul care a obtinut 50%, de partidele parlamentare, nu insa si de coalitii. Deci coalitiile formate ad-hoc in Parlament nu au statut constitutional. Presedintele poate dialoga insa cu fiecare din cele doua partide care formeaza coalitia", spune acesta.

Cat priveste rezultatele lipsei de intelegere intre partide si presedinte in legatura cu viitorul ocupant de la Palatul Victoria, consecintele pot fi drastice pentru fiecare din cei doi actori constitutionali: dizolvarea Parlamentului si suspendarea presedintelui, mai puncteaza Stanomir. "Daca nu se ajunge la o intelegere, partidelor li se va impune un premier, pe care il pot insa respinge in Parlament de doua ori. Daca persoana respectiva este respinsa de doua ori, presedintele dizolva Parlamentul si se fac alegeri anticipate", explica el strategia pe care i-o lasa la indemana Constitutia sefului statului. Stanomir recunoaste insa ca si Parlamentul are armele sale, adica demararea procedurii de suspendare a presedintelui, pe acest motiv. Constitutionalistul spune ca un scenariu posibil ar fi acela ca Parlamentul, in intervalul dintre prima respingere a propunerii de premier si o a doua nominalizare, sa demareze procedura de suspendare a presedintelui. La fel, este posibil ca legislativul sa inceapa suspendarea si dupa ce a acceptat, amenintat fiind cu dizolvarea, propunerea presedintelui pentru postul de sef al guvernului.

Si profesorul de la Facultatea de Drept, Simina Elena Tanasescu, autoare de tratate de drept constitutional, crede ca legea fundamentala ii da presedintelui libertati depline in alegerea premierului. Tanasescu spune ca exista doua situatii ce pot rezulta dupa alegeri: una in care un partid castiga alegerile cu peste 50% si una in care un partid sau o alianta castiga, dar nu cu majoritate absoluta. Indiferent de prima sau de a doua situatie care se creeaza, alegerea persoanei pentru functia de premier ii acorda sefului statului libertate deplina. "E liber sa ia orice decizie vrea. Singura sa obligatie constitutionala este sa nu excluda de la consultari niciun partid parlamentar", precizeaza constitutionalistul. Si Tanasescu admite ca presedintele poate decide, din diverse ratiuni, sa desemneze premierul de la alt partid, nu neaparat de la cel care s-a clasat pe primul loc. "In acest caz, normele constitutionale trebuiesc interpretate si folosite cu buna-credinta, adica presedintele trebuie sa se gandeasca ca persoana pe care o propune trebuie sa intruneasca sprijinul Parlamentului, trebuie sa se asigure ca respectiva persoana obtine sprijinul Legislativului, nu numai la investitura, ci si la guvernare. Presedintele trebuie sa ia in calcul ca un premier in afara majoritatii trebuie sa poata da legi in Parlament pentru ca o guvernare de 30%, sa zicem, are nevoie de sprijin", explica ea, sugerand ca presedintele se expune unui risc daca persoana pe care o sustine nu coalizeaza in jurul sau o majoritate in Parlament.

Simina Tanasescu spune ca un asemenea scenariu, alegerea unui premier care sa nu provina de la primul clasat e destul de probabila si nu va produce mari surprize. "Din 2004 cand Tariceanu a fost numit premier, desi PSD si PC aveau mai multe voturi, avem un precedent. Exista sanse ca Traian Basescu sa faca acelasi lucru si acum, atata vreme cat Constitutia permite", arata ea, spunand ca un asemenea gest nu este neconstitutional. Specialistul in Constitutie admite ca legea fundamentala intretine o confuzie asupra modului de republica, prezidentiala sau semiprezidentiala. "Daca s-ar spune clar: avem o republica fie prezidentiala, fie parlamentara, nu ar trebui sa reglementam atat de strict pasii pe care trebuie sa-i faca presedintele in desemnarea premierului. Aceste proceduri ar putea fi decise prin interpretare stiind ce fel de republica avem", a mai adaugat ea, spunand ca nu este in favoarea unei reglementari foarte stricte a Constitutiei pe acest subiect pentru ca "imaginatia si flerul politic" trebuie sa fie permise in luarea unor asemenea decizii. Si Simina Tanasescu admite, ca si Ioan Stanomir, ca se poate ajunge la blocaje si conflicte institutionale intre presedinte si premier daca nu se inteleg asupra viitorului premier.

Potrivit articolul 103 din Constitutie, "presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament". De asemenea, articolul 85 spune ca presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de Parlament. La articolul 89 se mai stipuleaza ca "dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate sa dizolve Parlamentul, daca acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura".

Presedintele Traian Basescu a declarat, saptamana trecuta, ca, in cazul in care o formatiune politica obtine 51% la parlamentare, are dreptul constitutional de a impune sefului statului alegerea unui premier din partid, dar nu de a impune si persoana care sa detina aceasta functie. "Problema este legata de autodesemnarile ca prim-ministru. Chiar vad cate unii candidati vorbind cu aroganta despre aceasta calitate si eu vreau sa-i informez pe romani, preventiv, ca nici cand un partid obtine 51% persoana nu poate fi impusa presedintelui, ci doar partidul. Daca un partid obtine 51% are dreptul garantat de Constitutie sa dea primul-ministru, dar cand vine vorba de persona este o discutie care trebuie facuta cu presedintele si acceptul presedintelui. Asa e cladita Constitutia, asa e scrisa", a sustinut seful statului, vineri, in cadrul emisiunii "Sfertul academic" de la postul national de radio.

Basescu a precizat ca, in situatia in care niciun partid nu va obtine peste 50% dintre voturile alegatoilor, asa cum estimeaza sa se va intampla, libertatea presedintelui in numirea premierului este mult mai mare. "Presedintele se consulta cu partidele si decide, nominalizeaza primul-ministru. Ceea ce nu inseamna ca Parlamentul trebuie sa-l valideze ori de cate ori s-ar repeta aceasta figura, dar litera si spiritul Constitutiei trebuie respectate", a explicat seful statului. De altfel, presedintele a tinut sa repete faptul ca mai multe partide coalizate care strang impreuna 51% nu au dreptul de a desemna un premier. "Am vazut gandirea unor partide: "Chiar daca nu avem 51% ne strangem dupa alegeri si spunem: 31% de la unul si cu 20% de la altul fac 51% . Domnule presedinte de aici trebuie sa puneti primul ministru, ba mai mult, il punem noi". Cand nu exista niciun partid care obtine un vot direct de 51% presedintele decide", a aratat seful statului.

Premierul Tariceanu a declarat saptamana trecuta intr-un interviu pentru "Evenimentul Zilei" ca, din punctul sau de vedere, presedintele nu poate numi seful Executivului dupa bunul plac, rolul sau fiind de a confirma propunerea majoritatii care se degaja. "Haideti sa fim clari: presedintele numeste primul-ministru, dar nu dupa bunul plac. Sunt niste reguli. S-ar putea ca partidul care castiga alegerile sau majoritatea care se formeaza sa nu fie pe gustul presedintelui, dar asta este. (...)Nu presedintele negociaza. Aici se pune problema partidelor parlamentare, care pot, in functie de rezultate, fie sa acceada singure la guvernare, fie sa constituie o majoritate in parlament, care degaja un prim-ministru. Rolul presedintelui este de a confirma aceasta majoritate", a explicat el.

O optiune similara a fost enuntata de cateva ori si de liderul PSD, Mircea Geoana. "Salut si disponibilitatea presedintelui de a colabora cu un Guvern care va reprezenta vointa electoratului. Cred ca e o schimbare de nuanta importanta si de pozitie a presedintelui Romaniei si de fapt reintra in interiorul spiritului Constitutiei noastre care arata foarte clar ca presedintele nu desemneaza pe cine doreste, ci desemneaza reprezentantul unei majoritati care poate sa asigure stabiltatea politica", declara liderul social-democrat, pe 24 septembrie, dupa ce, intr-un discurs sustinut in Parlament seful statului spusese ca va conlucra cu orice guvern care nu este dependent de o oligarhie sau de interese de grup si care foloseste cresterea economica pentru investitii, nu pentru interese politice conjuncturale.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe