Chitac beneficiaza de efectele legii ce prevede sesizarea presedintelui pentru a cere urmarirea penala a unui membru sau fost membru al Guvernului, potrivit motivarii deciziei instantei supreme, prin care dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost restituit procurorilor militari.

Completul de 9 judecatori si-a motivat astfel decizia prin care a dispus restituirea dosarului mineriadei la Parchet in vederea refacerii urmaririi penale, cauza in care Mihai Chitac, fost ministru de interne, este acuzat ca le-a cerut soldatilor sa traga asupra manifestantilor in perioada 13-15 iunie 1990.

Curtea Constitutionala a decis in 2007 ca procedura prevazuta in legea 115/1999, cu privire la urmarirea penala a membrilor Guvernului pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, "se aplica si fostilor ministrii fara nicio distinctie", sustin judecatorii. In consecinta, chiar daca legea raspunderii ministeriale a fost adoptata ulterior savarsirii faptelor retinute in sarcina lui Mihai Chitac, aceasta imprejurare nu are relevanta in cauza, atat timp cat Guvernul din care a facut parte Chitac a fost legal constituit, se mai arata in motivarea ICCJ.

Surse din Sectia Parchetelor Militare au declarat, joi, pentru NewsIn, ca procurorul care a primit dosarul este obligat sa ceara avizul presedintelui pentru cercetarea lui Chitac.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a mai respins recursul declarat de procurori si pe motiv ca procurorul militar Dan Voinea, care a verificat rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea in judecata a lui Gheorghe Andrita, Mihai Chitac, Vasile Constantin si Dumitru Costea, era incompatibil. Instanta suprema arata ca Dan Voinea a verificat si a confirmat rechizitoriul si in acelasi dosar a infirmat rezolutia de scoatere de sub urmarire penala a celor enumerati mai sus si a dispus continuarea cercetarilor.

"S-a retinut, in esenta ca inculpatii Chitac, fost ministru de interne, Gheorghe Andrita, fost adjunct al ministrului de interne, si Dumitru Costea, fost comandant al UM Trupe de paza si ordine, in exercitarea functiei pe care o indeplineau au determinat pe subordonatii lor sa utilizeze armamentul din dotare cu munitie de razboi, tragand din sediul Ministerului de Interne asupra manifestantilor, dintre care unii protestau violent, in perioada 13-15 iunie 1990, actiune in urma careia a rezultat decesul prin impuscare a doua persoane si punerea in pericol a vietii altora, fapta fiind comisa de catre militari, fara vinovatie", se arata in rechizitoriul din 27 iulie 2007 depus in instanta.

Completul de 9 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins, pe 24 iunie, recursul Parchetului Militar impotriva sentintei instantei de fond, in dosarul in care fostul ministru de interne, Mihai Chitac, a fost trimis in judecata pentru mineriada din 13-14 iunie 1990.

Astfel, magistratii au mentinut decizia de restituire la Parchet.

Parchetul Militar a invocat, in motivele de recurs, faptul ca nu ar fi nevoie de un aviz pentru cercetarea lui Mihai Chitac, in calitatea de fost ministru si in conformitate cu decizia Curtii Constitutionale, asa cum a stabilit instanta de fond, din mai multe considerente. Astfel, procurorii au spus ca, in anul 1990, Mihai Chitac nu era numit legal ministru de interne, iar legea raspunderii ministeriale nu exista la acel moment. De asemenea, nici Constitutia nu era in vigoare la momentul 13 - 14 iunie 1990.

Mai mult, procurorii au spus ca procurorul militar gen.(r) Dan Voinea nu a facut acte de urmarire penala in dosar, asa cum a retinut instanta de fond cand a decis restituirea, acesta doar confirmand rechizitoriul.

Sectia Parchetelor Militare a finalizat in iulie 2007, dosarul mineriadei din iunie 1990, in care a fost anchetata moartea mai multor persoane, si a decis sa-i trimita in judecata doar pe fostul ministru de Interne, Mihai Chitac, si pe ceilalti ofiteri din dosar - generalul Gheorghe Andrita, si coloneii de politie in rezerva Costea Dumitru si Constantin Vasile, cauza fiind disjunsa in cazul lui Ion Iliescu, care intre timp a primit neinceperea urmaririi penale. In ancheta a mai fost implicat si colonelul Calin Traian Stefan, care a decedat intre timp.

La sfarsitul anului 2007, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au admis exceptia ridicata de avocatii lui Mihai Chitac, potrivit careia procurorul militar Dan Voinea, cel care a instrumentat cauza, ar fi incalcat procedura penala si Legea raspunderii ministeriale. Instanta a decis ca generalul-magistrat nu ar fi avut dreptul sa desfasoaare acte de urmarire penala in acest dosar, deoarece mai semnase o data rechizitoriul pe care l-a trimis instantei.

Singurul condamnat in dosarul mineriadei 1990 a fost minerul Denes Domokos, acuzat ca, pe 14 iunie 1990, a incercat sa-l decapiteze pe Marian Munteanu, liderul de atunci al studentilor.

In februarie 2004, magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au decis restituirea dosarului procurorilor Sectiei Parchetelor Militare in vederea completarii cercetarilor. Judecatorii au apreciat ca depozitiile martorilor nu au fost relevante in stabilirea cu exactitate a gradului de vinovatie a fostilor ofiteri superiori de politie inculpati in dosar.

Dupa mai multi ani de tergiversari, si dupa ce s-a aflat in instrumentarea procurorilor Alexandru Cinteza, col. Mihai Popov, mr. Gheorghe Surdescu un dosar al mineriadei din 1990 a ajuns in instanta, abia in luna mai 2000. Dosarul viza uciderea a patru persoane si ranirea altor trei in noaptea de 13 spre 14 iunie.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.