Oprea ii cere lui Basescu sa nu promulge legea care ii lasa fara drepturi pe disidentii de la Brasov

Presedintele Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului(IICCR) Marius Oprea a declarat, joi, pentru NewsIn, ca ii cere presedintelui Traian Basescu sa intoarca in Parlament o lege votata, in 30 septembrie, in Camera Deputatilor, prin care se respinge o Ordonanta de Urgenta a Guvernului care instituia masuri reparatorii, constand intr-o indemnizatie de aproximativ 16-17 milioane de lei vechi si posibilitatea pensionarii cu cinci ani mai devreme, pentru participantii la revolta anticomunista de la Brasov, din 1987.

"In acest moment exista doua cai de actiune: solicitam presedintelui Traian Basescu, in calitate de initiatori-IICCR a initiat ordonanta-sa nu promulge legea de respingere si sa o intoarca la Guvern, iar daca presedintele nu va face acest lucru, vom proceda ca in cazul CNSAS, vom da o noua Ordonanta de Urgenta, care sa vina in prelungirea ordonantei respinse", a sustinut Marius Oprea, precizand ca Institutul are deja pregatit un nou nou act normativ cu acelasi continut, dar cu alt titlu.

Presedintele IICCR a spus ca, daca seful statului va promulga aceasta lege inseamna ca "acea condamnare a comunismului a fost facuta doar de fatada".

Oprea a precizat ca, pentru ordonanta care stabilea aceste masuri reparatorii s-au obtinut avizele necesare de la Ministerul Muncii si Ministerul Economiei si Finantelor si ca efortul financiar nu este unul foarte mare, avand in vedere ca valoarea indemnizatiilor se afla in jurul sumei de 17 milioane de lei vechi, iar beneficiarii acestor bani sunt in numar de aproximativ 100, printre care si Doina Cornea.

Presedintele IICCR a aratat ca participantii la revolta din 1987 ar putea fi cuprinsi in legea recunostintei, fiind promotorii revolutiei din 1989 si s-a aratat surprins de faptul ca, desi la nivel declarativ se condamna comunismul, fosti ofiteri de securitate iau pensii foarte mari, iar revolutionarilor li se iau "chiar si putinul pe care l-au primit".

"Daca o asemenea ordonanta a picat, ce sanse ar avea o propunere pe care o avem acum in lucru care prevede pierderea unor privilegii de catre ofiterii de securitate sau orice persoana care a actionat impotriva drepturilor omului in perioada comunista?", a mai spus Oprea.

Intentia Guvernului a fost de a completa Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989, prin adaugarea la categoria persoanelor care beneficiaza de drepturi si a celor "care si-au jertfit viata sau au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov din noiembrie 1987".

Astfel, de aceleasi drepturi ca si revolutionarii ar fi trebuit sa beneficieze persoanele care au avut de suferit in urma revoltei muncitoresti anticomuniste de la Brasov, din noiembrie 1987, dar si sotul ori urmasii acestora. De prevederile legii nu se bucura persoanele care au facut parte din aparatul de represiune, securitate si militie sau au desfasurat activitati de politie politica.

Potrivit proiectului respins de catre Parlament, la 30 septembrie, calitatea de persoana care a suferit in urma revoltei muncitoresti de la Brasov se face de catre directiile de munca si protectie sociala judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, pe baza avizului prealabil consultativ al Asociatiei "15 Noiembrie 1987", la cererea persoanei interesate.
In expunerea de motive a Guvernului, se mentioneaza ca numarul persoanelor participante la revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov 1987 care urmeaza a beneficia de prevederile actului normativ este de aproximativ 150. Executivul a estimat ca, pentru anul bugetar 2008, suma necesara a fi alocata este de 3000 mii lei.

Tot in cadrul OUG se precizeaza si ca sediile asociatiilor celor care au participat la revolta muncitoreasca anticomunista de la Brasov aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale si pentru care exista un contract de inchiriere la data intrarii in vigoare a ordonantei, se transmit in folosinta gratuita a acestora, pe durata existentei asociatiilor.

Textul, adoptat de Guvern pe 13 februarie, la initiativa Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului, a fost respins de Camera Deputatilor, for decizional, pe 30 septembrie. Legea a plecat la presedintie, spre promulgare, pe 8 octombrie.

La sedinta din 30 septembrie, votul pentru respingerea OUG a fost covarsitor si nu au existat dezbateri generale. Din 194 de deputasi prezenti, 188 au votat impotriva textului Guvernului si sase s-au abtinut (de la grupul minoritatilor Gheorghe Firczak, Miron Ignat si Nicolae Mircovici, de la PD-L Viorel Oancea, de la PRM Stefan Baban si de la UDMR Becsek-Garda Dezso-Kálmán). Si senatorii au respins ordonanta de urgenta a Executivului.

Potrivit raportului Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, s-a solicitat respingerea pentru ca OUG propune introducerea unei noi categorii de persoane care au participat la o revolta populara in anul 1987, "moment deosebit de important, dar care nu are legatura obiectul Legii 341/2004, respectiv revolutia din decembrie 1989". Juristii au argumentat ca aceasta categorie de luptatori, cum sunt si cei care au participat la revolta din 1987, au o lege proprie, si anume Decretul-lege 118/1990, iar Guvernul ar fi putut sa modifice acest act normativ daca dorea sa dea mai multe beneficii. Textul OUG abroga articolul similar din Decretul-lege 118/1990. In plus, Comisia parlamentara a revolutionarilor din decembrie 1989 a avizat favorabil textul adoptat de Senat, prin care se prevede respingerea ordonantei de urgenta.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe